O privire asupra elitei din Basarabia de ieri și de azi (de TC)

 

Unirea tuturor romanilor intr-un singur stat unitar a reprezentat dintotdeauna cel mai important ideal al celor care simt si gandesc romaneste. Nu a contat ca acestia isi ziceau ”moldoveni”, ”ardeleni”, ”munteni” sau ”bucovineni”, important era ca toti aveau o constiinta comuna si se considerau in acelasi timp ”romani”, fara a exclude ceilalti termeni enuntati mai sus. De sute de ani ne tot zbatem sa ni se recunoasca si noua dreptul elementar de a fi impreuna, asa cum sunt majoritatea popoarelor din lume. Iar daca nu sunt impreuna ca si stat, cel putin isi permit sa se numeasca ceea ce cred ca sunt, fara sa simta frica, ci mandrie. O natiune isi merita dreptul

M-am hotărât să devin prost*

 

*Aceasta este o prezentare a lucrării M-am hotărât să devin prost, scrisă de antropologul și scriitorul francez Martin Page.

”Îi invidiam pentru tot ceea ce nu știau” (Oscar Wilde).

Antoine era un tânăr de 25 de ani care suferea foarte mult pentru că era mult mai inteligent  decât majoritatea persoanelor din jurul său. Doctorand într-un domeniu „exotic” – limba sanscrită veche, aceasta îl determina să se simtă izolat de lume, viața sa împărțindu-se între lecturi, muncă și ieșiri cu prietenii. O viață aparent calmă, dar care l-a făcut să ia o hotărâre care se dorea decisivă pentru el: să devină prost.          

În momentul în care și-a anunțat prietenii, aceștia au primit vestea destul de neîncrezător, dar cu timpul s-au convins că Antoine chiar vorbea serios, ba mai mult chiar – era deja prea târziu pentru a-l face să se răzgândească. Acești patru prieteni erau Canja, Aslee (As), Charlotte si Radolphe.  Canja era lesbiană (Antoine a asigurat-o la un moment dat că

Identitate “moldoveneasca”?!

  

   In contextul relatiilor romano-romane, adica a basarabenilor cu romanii din Tara, chestiunea tinerilor care ajung in Romania este una esentiala. Cu toate ca in RM se produce un exod masiv al populatiei, in general, mass-media este foarte axata anume pe aceste relatii bilaterale intre cele doua state romanesti. Este regretabil faptul ca s-a ajuns pe acest fir la acuzatii, pregnant indreptate intr-o singura directie, ale autoritatilor comuniste din RM la adresa romanilor in general si a oficialitatilor romanesti, in particular. Elementul identitar, unul aparent ne-semnificativ in economia problemelor mai apasatoare, e folosit tocmai pentru a indrepta lucrurile mai vizibile si mai urgente pe fagasul dorit de catre reprezentantii anumitor interese. Spre mirarea celor mai multi, se insista foarte mult asupra paralelei dintre “roman” si “moldovean”. Logica este cat se poate de simpla:

Centrul de Geopolitica si Antropologie Vizuala - Conferinta “Kosovo si Romania” II

 

  

In cursul zilei de ieri, 28 februarie, am avut placerea sa particip la a doua editie a Conferintei “Kosovo si Romania”, organizata in cadrul Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala din Bucuresti de catre Centrul de Geopolitica si Antropologie Vizuala coordonat de prof. dr. Ilie Badescu si conf. dr. Radu Baltasiu.

   Subiectele principale supuse dezbaterilor au fost urmatoarele: factorii care au determinat independenta Kosovo, situatia prezenta din provincia sarba, pozitia unora dintre personalitatile politice importante si a liderilor de opinie in general, dar si atitudinea populatiei sarbe si albaneze referitor la atat de mediatizatul eveniment. Cel mai important aspect  discutat ramane a fi posibilele urmari ale dezmembrarii Serbiei pentru romani. Zonele vizate si amenintate cu schimbari majore raman a fi Harghita si Covasna din Transilvania si Transnistria.   

Despre RM şi cazul celor 4 elevi din liceul “Gheorghe Asachi” (de TC)

     Se întâmpla în data de 5 mai 2006 ca 4 elevi ai liceului român-francez Gheorghe Asachi din Chişinău să găurească frontispiciul liceului lor drag, în acest mod aplicând o palmă deloc uşoară regimului şi susţinătorilor acestuia. A fost o experienţă unică şi sper să aibă si rezultate mai importante decât simpla re-denumire a liceelor din român-francez, român-englez etc. în teoretic. Trebuie să recunoaştem că nu e decât un compromis tipic pentru RM, or scopul protestelor a fost de a-i impune pe cei răspunzători de insulta la adresa românismului, să recunoască un adevăr. Şi când spun adevăr mă refer la dovezile istorice, studiile lingvistice şi evenimentele care au avut loc în trecut. Dacă am privi lucrurile din această perspectivă, ne-ar părea mai mult decât evident că suntem un popor în două state, după cum s-a exprimat şi preşedintele tuturor românilor, Traian Băsescu. Cu toate acestea, lucrurile merg într-o direcţie opusă, de negare a identităţii româneşti a basarabenilor. După cel puţin două sute de ani, rusificarea continuă şi este din ce în ce mai agresivă, mai ales pe fondul ignoranţei şi indiferenţei populaţiei, caracteristici cultivate de sus în jos, or anume aici ar trebui să intervină elitele, ca forţe îndrumătoare şi furnizoare de idealuri¹ şi nu ca reţele şi grupuri de interese. Cu toate acestea, populaţia RM este încă majoritar românească, după cum s-a văzut chiar la recensământul din 2004, 2,1% declarându-se români şi 76,1% - moldoveni² , deci tot români (în lipsa unei identităţi moldoveneşti reale). Cu toate că aspectele privind sintagmele român/moldovean par pentru mulţi dintre cetăţenii moldoveni ceva lipsit de importanţă (anume pe o astfel de atitudine se mizează), lucrurile stau cu totul altfel. Să ne imaginăm cum ar fi ca la recensământ să se declare 78,2% români? Cred că un astfel de rezultat ar fi cel mai bun argument pentru faptul că RM nu îşi are rostul ca stat separat, ci doar