octombrie 28, 2011
Primii beneficiari ai programului UE vine la tine acasă! sunt consilierii primarului general şi funcţionari ai PMC
COMUNICAT
Doisprezece consilieri din cabinetul primarului general al mun. Chişinău şi funcţionari din cadrulPMCbeneficiază în zilele de 20 şi 21 octombrie de un training privind conceperea şi scrierea proiectelor. Activităţile s-au desfăşurat în cadrul PMC.
Proiectul este implementat de către Asociaţia pentru Integrare Europeană, cu susţinerea Asociaţiei „Convergenţe Europene” din România şi reprezintă primul modul din cadrul Programului „UE vine la tine acasă!”, aflat la ediţia a II-a.
Scopul proiectului este de a îmbunătăţi capacităţile funcţionarilor Read the rest of this entry »
octombrie 4, 2011
(Interviu pentru Monitorul Civic)Și oamenii mari au făcut voluntariat. Și încă nu se opresc
Vorbim astăzi cu Tudor Cojocariu, blogger, licenţiat la Facultatea de Sociologie, Bucureşti, proaspăt absolvent a programului de Master de Integrare Europeană la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Bucureşti. Tot la CV-ul său au fost adăugate şi funcţia de consultant principal în Comisia parlamentară cultură, educaţie, cercetare, tineret sport şi mass-media timp de un an şi 4 luni, Chişinău, postul de funcţionar administrativ timp de un an şi 3 luni la Capgemini Consulting Romania, Bucureşti. A fondat şi a prezidat Liga Studenţilor Basarabeni din Bucureşti şi Liga Studenţilor Basarabeni din România între 2009 şi 2011. Din septembrie este colaborator al portalului Arena.md.
Care au fost primele tale acţiuni de voluntariat ?
În mai 2006 participam la protestul împotriva schimbării abuzive a sintagmei de pe frontispiciul liceului Gheorghe Asachi din Chişinău, pe care-l absolveam în acel an. Atunci, guvernarea comunistă a obligat conducerea liceului să înlocuiască sintagma ”româno-francez” cu ”moldo-francez”. Evident, scopul lor a fost de a le demonstra tuturor că până şi elevii şi profesorii dintr-un liceu cunoscut drept stindard al românismului, vor accepta şi își vor însuşi noţiunea falsă de ”limbă moldovenească”. Dar nu a fost să fie, pentru că ne-am revoltat cu toţii. Sute de elevi, părinţi, profesori, absolvenţi din generaţiile anterioare, dar şi personalităţi publice s-au revoltat împotriva abuzului. Atunci a fost primul meu contact direct cu mass-media, cu ONG-urile, cu partidele, cu sistemul în general. Atunci am aflat ce înseamnă să te opui prin voinţă şi încăpăţânare unui întreg angrenaj construit ani în şir. Tot atunci am văzut că zicala ”buturuga mică răstoarnă carul mare” chiar are valoare. Uriaşa maşinărie comunistă era carul, iar întreaga mişcare socio-politică demarată pe toate căile pentru ca dosarele noastre penale deschise pentru huliganism să fie clasate, era buturuga. Într-un final, dosarele au fost închise la 2 luni de la demararea anchetei, iar eu, alături de ceilalţi 3 colegi ai mei, ne pomeniserăm că eram deja nişte mici actori în spaţiul public. Desigur, gestul nostru de atunci nu poate fi trecut la categoria ”acţiune de voluntariat”, ci mai degrabă la cea de ”revoltă”. Cert este însă că momentul a fost definitoriu şi mi-a marcat întregul parcurs ulterior. Odată ajuns în Bucureşti m-am implicat în acţiunea civică „Basarabia Pământ Românesc”, alături de alţi colegi şi prieteni de pe ambele maluri ale Prutului, din mai multe oraşe ale României. Apoi a urmat lansarea acţiunii „Deşteptarea” în primăvara lui 2007, pentru ca pe parcursul anului 2008 să mă implic deja activ în activităţile asociaţiilor şi grupurilor de iniţiativă ale basarabenilor (tinerii cetăţeni moldoveni care studiau în România). Pe parcursul acestor ani am organizat şi am participat la zeci de evenimente culturale, Read the rest of this entry »
octombrie 2, 2011
67 cu 185 – Limba română în Basarabia
Update cu rezultatele de pe Blog pentru Basarabia:
Am centralizat în această dimineaţă rezultatele concursului “Limba română în Basarabia”. Din punctul meu de vedere a fost un concurs strâns, cu participanţi de calitate. O explicaţie: rostul voturilor nu a fost acela de a “alerga” după susţinători, ci de a testa capacitatea concurenţilor să îşi răspândească ideile. Un articol (oricât de bine scris!) dacă nu este cunoscut de cât mai mulţi oameni are valoare minimă. Notele de mai jos nu reprezintă “valoarea” articolului respectiv ci un simplu clasament, reprezintă poziţia (aşa cum a fost apreciată de juriu) respectivului articol faţă de celelalte articole apreciate. Le mulţumesc tuturor participanţilor pentru efortul depus. Şi acum lista:
1. Dragoş Galbur – 9,75
(Note acordate: Mitoş Micleuşanu 9, Eugeniu Luchianiuc 10, Constantin Tănase 10)
Articolul “1539 de cuvinte în Limba Română”
2. Alexandru Vakulovski – 8,75
(Note acordate: Mitoş Micleuşanu 9, Eugeniu Luchianiuc 8, Constantin Tănase 9)
Articolul “Soluţia sau despre capeţu limbii moldovneşti”
3. Andrei Albu – 8
(Note acordate: Mitoş Micleuşanu 9, Eugeniu Luchianiuc 7, Constantin Tănase 8 )
Articolul “Limba română, Basarabia şi regionalismele”
4. Talex – 8
(Note acordate: Mitoş Micleuşanu 6, Eugeniu Luchianiuc 9, Constantin Tănase 9)
Articolul “Limba română eşti tu”
5. Tudor Cojocariu – 7,75
(Note acordate: Mitoş Micleuşanu 8, Eugeniu Luchianiuc 7, Constantin Tănase 8 )
Articolul “Bilingvismul antidemocratic şi subordonarea majorităţii de către o minoritate”
6. Rodica Plămădeală – 7
(Note acordate: Mitoş Micleuşanu 9, Eugeniu Luchianiuc 7, Constantin Tănase 5)
Articolul “Limba română în Basarabia”
7. Rusu Daniel – 6,75
(Note acordate: Mitoş Micleuşanu 8, Eugeniu Luchianiuc 7, Constantin Tănase 5)
Articolul “Limba română în Basarabia”
8. Vladislav Meresevschi
(Note acordate: Mitoş Micleuşanu 7, Eugeniu Luchianiuc 8, Constantin Tănase 5)
Articolul “Limba română – cenuşăreasă la ea acasă”
Felicitări câștigătorului!
Aș avea, evident, o serie de obiecții și sugestii, dar poate le voi scrie altădată.
Acum câteva minute s-a încheiat etapa preliminară a concursului Limba română în Basarabia, la care am participat cu articolul Bilingvismul antidemocratic și subordonarea majorității de către o minoritate.
Am avut mari emoții începând cu ziua de vineri, când m-am pomenit că aveam fix 0 voturi pentru că nu-mi promovasem deloc articolul. Totuși, timp de 3 zile, am reușit să acumulez cele 67 de voturi necesare pentru a trece în etapa finală a concursului, dar și 185 de ”share”-uri pe FaceBook. Acum soarta celor 8 participanți rămași în concurs se află doar în mâinile juriului. Indiferent de verdictul concursului, eu voi continua să țin la legitimitatea morală a deciziei celor 3 membri ai juriului și mă voi bucura pentru învingător.
Nu știu cât de bun sau rău, interesant sau plictisitor, inteligibil sau greoi, inovativ sau banal (și așa mai departe) este articolul pe care l-am scris. Știu, însă, că n-aș fi reușit fără cei care au votat pentru mine, fără cei care au recomandat Bilingvismul antidemocratic…, fără cei care m-au încurajat, dar și fără cei care au încercat să voteze dar n-au reușit din cauza unor dificultăți tehnice. Aveți toată recunoștința mea și vă mulțumesc pentru răbdare și pentru gândurile voastre bune.
Fie ca cel mai bun să fie desemnat învingător.
De unde se iau ”anti-rusificatorii”
Fac parte din generația apărută cu doar câțiva ani înainte de destrămarea URSS și care s-a născut cu un act de identitate a cărui legitimitate o pune la îndoială. De fapt, nu doar noi am pus-o la îndoială, ci și întreaga societate moldovenească prin protestele masive începute pe la 1987 (care mocneau încă din anii ’60, prin grupurile Madjadahonda, ale lui Gheorghe Ghimpu, Usatiuc etc. ) împotriva batjocorii uniunii sovietice. Totuși, Mișcarea de Eliberare Națională ne-a scăpat de actele ilegitime, dar nu ne-a redat libertatea totală de a gândi. Cu alte cuvinte, ne-am bucurat de libertate, dar am folosit-o pentru a face greșeli, din care rareori am învățat.
Așa am ajuns să fim crescuți într-un mediu deformat și plin de minciună. Și tot așa am ajuns să trăim în câteva lumi paralele. La școală învățam istoria românilor, limba și literatura română, pe frontispiciul liceului sta scris ”româno-…..”, iar pe strada și în curte toți erau moldoveni care vorbeau moldovenește. Copii fiind, nu ne puneam prea multe întrebări, iar când aveam și noi un moment de iluminare pentru a ne exprima, adulții ne tăiau cheful cu tradiționalul ”Încă ești mic și nu înțelegi. Vei crește mare și vei înțelege mai bine”. Uram răspunsurile de felul acesta, chiar dacă de multe ori adulții aveau dreptate. Însă nu și în cazul acesta, pentru că riscau să susțină ”mediocritizarea” propriilor odrasle. De fapt, Read the rest of this entry »
