Protestele de la Chisinau sau revolutia din mintea romanilor de pana la Nistru

Introducere

Constient fiind de sarcina ingrata pe care mi-o asum, in sensul ca dupa cum afirmau mai multi cercetatori, in Republica Moldova (in continuare RM) metodele obisnuite nu prea functioneaza asa cum ar trebui, iar unele teorii, odata aplicate pot provoca mari nedumeriri si inadvertente, voi incerca totusi sa explic fenomenele care au urmat zilei de 5 aprilie 2009, cand au avut loc alegeri parlamentare. Ceea ce imi propun este sa analizez in primul rand efectele pe care le-au avut aceste evenimente asupra indivizilor, societatii civile dar si asupra decidentilor politici din interiorul statului RM si Romania, in primul rand, cu o referire scurta si la publicul din Europa si lume. Aceste elemente au si contribuit la schimbarea sociala care da semne ca se produce in tara, actionand atat ca actori, dar si ca public.

Dat fiind ca spatiul public din Romania nu a dus lipsa de informatii in timp real din cadrul evenimentelor de peste Prut, voi face uz de rolul meu ca participant direct la acestea pentru a oferi cititorilor o perspectiva proprie, plasand relatarile pur informative in plan secund.

Am considerat, totusi, plasarea intr-un context istoric, drept necesara. Poate ca ar fi fost necesara si o clarificare a situatiei geopolitice de la moment, dar nu cred ca ar fi locul si nici momentul pentru o referire la acest lucru, pornind de la premisa ca cititorii sunt in cunostinta de cauza cel putin in masura in care este si subsemnatul.

 

Sensul conceptelor si sintagmelor utilizate in lucrare

Conceptele sociologice pe care le voi utiliza sunt cele ale englezului Anthony Giddens, actiunea/agency si structura/structure.

Voi defini in continuare pe scurt aceste concepte, precum si celelate notiuni care tin mai degraba de istorie sau de o sociologie a natiunii.

Actiunea, la Giddens, nu se refera la o serie de actiuni separate combinate impreuna, ci la un curent continuu de comportamente. Putem defini actiunea drept un „flux de interventii cauzale actuale sau contemplate de fiinte fizice in procesul continuu de evenimente care au loc in lume”. Structura este formata din reguli si resurse, organizate ca proprietatile sistemelor sociale. (Agency, Structure, Anthony Giddens, articol)

Alte concepte/sintagme de care voi face uz si al caror inteles trebuie lamurit, din cauza sensurilor multiple pe care acestea le pot capata sunt:

Moldova – una dintre tarile romane, fiind cuprinsa intre Carpatii orientali, Marea Neagra, Cernauti si raul Nistru.

Moldovean – locuitor al Tarii Moldovei. In lucrare voi utiliza termenul cu referire strict la cetatenii RM.

Basarabia – in acceptiune curenta se refera la spatiul dintre Prut si Nistru si coincide cu teritoriul actualului stat Republica Moldova. Din punct de vedere istoric, insa aceasta notiune se refera la tara lui Basarab I, intemeietorul, provenind din sudul Carpatilor, teritoriu situat in prezent pe teritoriul Ucrainei, asa zisul Bugeac (tara din colt, in limba tatarilor). De asemenea, Basarabia, asa cum este ea perceputa in momentul de fata in Romania, nu contine nici judetul Hotin, si el situat pe teritoriul Ucrainei.

Basarabean – persoana care provine din Basarabia. In acest caz, el se refera la intreg teritoriul sus-numit, incluzand si partea ucrainienilor.

Comunisti – membrii partidului comunist din RM. Este o grupare care nu respecta neaparat doctrina enuntata de Karl Marx si V.I. Lenin, dar care face uz de numele respectiv in virtutea unui mai mare impact asupra populatiei in varsta ramasa in tara, nostalgice dupa perioada sovietica. Prin acesti comunisti voi avea in vedere structura.

Opozitie – ansamblul partidelor declarate oficial ne-comuniste din RM. In contextul post-electoral, notiunea a capatat un sens mai specific, cuprinzand doar cele 3 partide intrate in Parlament in urma scrutinului. Atat Opozitia cat si ceilalti actanti sociali sunt intelesi ca avand rol de agency.

PL – Partidul Liberal din RM. Presedinte – Mihai Ghimpu.

PLD – Partidul Liberal Democrat din RM. Presedinte – Vlad Filat.

AMN – Alianta Moldova Noastra. Presedinte – Serafim Urechean.

PMC – Primaria Municipiului Chisinau. Primar – Dorin Chirtoaca, vicepresedinte PL.

Societatea civila din RM – ansamblul ONG-urilor si personalitatilor publice implicate in viata sociala din RM.

Public – persoanele care au urmarit evenimentele analizate, avand un interes mai mult sau mai putin direct.

Opinie publica – produs al opiniilor exprimate public, sau al majoritatii populatiei; opinie dominanta.

Structuri europene – ma voi referi la organisme precum Parlamentul European, Consiliul Europei, Comisia Europeana, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, sub apelativul comun de structuri europene.

 

Context istoric

In 1812, Rusia anexeaza Basarabia, ca trofeu de razboi primit de la turci. Incepe lunga perioada de rusificare a estului Moldovei romanesti. In 1918 se infaptuieste Marea Unire. Basarabia revine Romaniei. In 1924 are loc congresul de la Balta unde se pun bazele doctrinei ”moldoveniste” care urma sa aiba rol de principal motor al edificarii statului moldav, ”neroman”. In 1940 Rusia anexeaza Basarabia. In urma prabusirii URSS, partea centrala a Basarabiei isi declara independenta, astfel punandu-se bazele la 1991, a statului Republica Moldova. 31 august este declarata Ziua Limbii Romane. Incepe un lung proces de modernizare, in incercarea de a trece de la regimul comunist dictatorial la cel democratic. Dupa o perioada in care fortele declarate necomuniste au suferit nenumarate esecuri, in 2001 ajung la guvernare comunistii care l-au avut in frunte timp de doua mandate pe generalul sovietic Vladimir Voronin.

 

Sirul evenimentelor post-scrutin. Scurta trecere in revista

Exit-poll-urile date publicitatii la doua ore dupa incheierea votarii indicau o proportie 45% pentru comunisti. Spre dimineata acesta a urcat la 49,13%, ceea ce insemna 60 de mandate, lipsindu-le doar un mandat pentru a putea alege singuri presedintele. A doua zi, pe 6 aprilie, a fost organizata o actiune simbolica denumita „Zi de doliu national”. Au participat preponderent tinerii. Aceeasi 5 tineri care au organizat manifestatiile din 6 aprilie au anuntat o noua actiune de protest a doua zi, pe 7 aprilie, in fata statuii lui Stefan cel Mare si Sfant din centrul capitalei. In cateva ore numarul protestatarilor a ajuns la 30 de mii. Au urmat o serie de acte vandale si violente care, dupa cum au aratat investigatiile ulterioare, au fost provocate in mod artificial de grupuri de circa 200 de indivizi eliberati din inchisori sau ospicii (modificat ulterior: conform informatiilor care au circulat in presa, sursa lor fiind Opozitia). Nimeni nu si-a asumat responsabilitatea pentru actiunile ilegale nici pana in ziua de astazi. Fortele de opozitie au intervenit ulterior pentru a calma spiritele si a indemna la actiuni de protest pasnice. Au urmat represiuni dure din partea autoritatilor comuniste soldate cu 3 cazuri publice de deces al protestatarilor, sute de raniti si torturati, fete violate si persoane civile disparute pana in ziua de azi. In data de 12 aprilie are loc un nou meeting organizat de Opozitie cu peste 10 mii de persoane participante, preponderent mature de aceasta data, in care cei dintai au prezentat dovezi ale maltratarilor si abuzurilor facute de regim.

Intre timp, presedintele Voronin, aflat in exercitiu incepand cu 7 aprilie, a declansat atacurile furibunde asupra Romaniei, declarand-o organizator al evenimentelor si principalul vinovat al violentelor. Versiunea „loviturii de stat romanesti” devine axul principal al discursului presedintelui moldovean. Imediat si Rusia isi declara solidaritatea cu autoritatile comuniste si se declara indignate de implicarea romanilor in treburile interne ale statului vecin. Destinatarul principal al tuturor acestor mesaje a fost UE, ca organism din care face parte si Romania si care, dupa cum s-a vazut, a reactionat mult prea sovaielnic in raport cu RM, poate si din cauza interventiilor orchestrate mai mult sau mai putin fatis de catre rusi. Intre timp, Romania oficiala tace. Numai ministrul de externe Cristian Diaconescu are interventii oficiale, incercand parca sa pregateasca discursul presedintelui Traian Basescu din 14 aprilie.

Dupa un lung sir de evenimente care au generat o solidarizate nemaintalnita in randurile societatii civile active din RM, dar si din Romania, interventii si deplasari ale Opozitiei la Bruxelles si Strasbourg si ale oficialilor europeni la Chisinau, toate organismele europene importante au elaborat propriile rezolutii prin care au condamnat atrocitatile coordonate de catre regim in aceasta perioada urmatoare si au acuzat comunistii de nerespectarea angajamentelor fata de acestea.

Avand in vedere ca numarul evenimentelor importante este mult mai mare decat imi permite spatiul de aceasta data, m-am limitat doar la cele enuntate anterior, in speranta ca acestea or putea oferi un cadru suficient pentru cele ce vor urma.

 

Aportul mass-media din Romania la schimbarea perceptiei publice asupra moldovenilor

Este pentru prima data de la dobandirea independentei statului numit RM, cand presa din Romania a manifestat un interes atat de evident fata de evenimentele de acolo. In acelasi timp, cetatenii romani s-au declarat si ei foarte interesati de ceea ce se intampla la granita de est a UE. Cu siguranta, acesti doi factori au actionat intr-o stransa legatura, creand curente de opinie solide si preponderent bine articulate in legatura cu reactia neasteptata a societatii din statul vecin la amenintarea a inca 4 ani de comunism anti-romanesc si anti-european, respectiv. S-a opinat in nenumarate randuri ca daca nu ar fi existat presa din Romania, probabil ca strigatele de disperare ale tinerilor cu aspiratii europene amenintati de inchisoarile comuniste ar fi ramas neauzite. Acesta a si fost unul dintre motivele pentru care o serie intreaga de reporteri romani au fost urmariti, amenintati si ulterior expulzati din RM. Chiar si presa internationala, voind sa se informeze asupra evenimentelor din RM, a facut referire preponderent la mass-media romaneasca.

Astfel de evenimente nu au avut cum sa treaca neobservate nici de persoanele din Romania, dar si din lume, care au inteles poate, mult prea tarziu ca societatea din RM, ca agency, nu este nici pe departe acelasi lucru cu puterea, ca structura.

 

Presa independenta din RM – misiune de sacrificiu pentru un tel comun

Mass-media din RM nu a fost niciodata pe deplin libera. Ceea ce s-a intamplat insa dupa 5 aprilie a reprezentat o culminatie nefericita a tuturor actiunilor regimului care nu a ezitat sa foloseasca toate armele impotriva presei. Amenintarile, violentele, vandalizarea sediilor, inchiderea site-urilor, bruiajele telecomunicatiilor si alte asemenea metode au fost utilizate cu prisosinta de catre putere. In fata acestei amenintari, victimele nu au putut decat sa se manifeste solidar in fata unui dusman comun, fapt accentuat si mai mult in ultima perioada. In acest context trebuie constientizat rolul extraordinar de important al presei, al acelor oameni care, exercitandu-si meseria, si-au pus in pericol integritatea fizica si morala. Cu siguranta ca in urma incidentelor neobisnuit de dramatice care au avut loc, presa independenta din tara a capatat o credibilitate si o influenta mult mai mare. Fara indoiala ca acest lucru ar fi fost potrivit si pana acum, dar dupa cum se stie, anume astfel de situatii releva caracterul veritabil al unei persoane sau institutii, evidentiindu-l in fata publicului.

 

Opozitia din RM consolidata fortat

Niciodata in scurta istorie a statului moldav, nu s-a putut afirma despre fortele de opozitie ca ar fi reprezentat o forta capabila sa puna probleme reale regimului, cel putin nu prin metode directe. Acest fapt vine pe fondul mai multor factori dintre care lipsa de unitate, coordonare si coerenta in actiuni (nu ma refer neaparat la tipul de unitate formala) au fost cele mai blamate de catre cetateni. De aceasta data insa, obligati fiind de circumstante, regasindu-se in fata unei amenintari comune, liderii partidelor care au acces in parlament si-au unit eforturile pentru a gasi solutii imediate. Atat PL, PL, AMN, cat si PMC au actionat la unison pentru a contracara ofensiva fara precedent declansata impotriva democratizarii statului, lucru pozitiv si remarcabil in conditiile in care pana la momentul 5 aprilie partidele de opozitie au desfasurat o lupta acerba pentru victorie la parlamentare, fara a ezita sa faca uz de toate metodele aflate la dispozitie (de la critice aduse public, pana la diversiuni de dragul electoratului).

 

Schimbari in randul societatii civile din RM. Cainele de paza isi arata coltii

Societatea civila din RM, chiar daca situata la inceput de drum, aflandu-se intr-o stare incipienta de dezvoltare, in mare parte datorita aceleiasi structuri opresive a regimului, a dat dovada de solidaritate maxima, demonstrand un spirit civic iesit din comun chiar si pentru tarile mai dezvoltate. Am putut observa pe parcursul ultimei luni ca reprezentantii asociatiilor din RM au adoptat un discurs unitar si coerent, ca rezultat al unei nemultumiri colective izbucnite dupa o lunga perioada de fierbere. Amnesty International, Asociatia pentru Democratie Participativa, APADOR-CH, Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului, Asociatia pentru Politica Externa – acestea au fost doar cateva dintre ONGurile care s-au implicat activ in combaterea regimului dictatorial si popularizarea atrocitatilor acestuia. Desigur, in lipsa unor instrumente potrivite pentru altfel de actiuni, rolul lor s-a limitat preponderent la colectarea datelor si sensibilizarea structurilor internationale precum Organizatia Natiunilor Unite (a carei membra este si RM din momentul declararii independentei), UE sau Departamentul de stat al SUA. Cu toate acestea, modul in care acestea au actionat la unison a constituit un semn pozitiv de democratizare si asumare a responsabilitatii, iar schimbarile imbucuratoare in acest sens nu ar putea decat sa redea un nou suflu coagularii acestor organizatii intru rezolvarea problemelor statului acolo unde actiunile puterii persista in greseala sau creeaza brese.

 

Schimbari in randul societatii civile din Romania. O revolta a luminilor

Situatia cetatenilor moldoveni din Romania, sau a basarabenilor, asa cum sunt acestia numiti de catre bastinasi, a inceput sa devina si mai frustranta inca din momentul alegerilor, asa cum a fost din cate s-a vazut si pentru cei peste un milion de moldoveni plecati din tara. Protestele din Chisinau au fost desfasurate preponderent de catre tineri, or in aceste conditii cei ramasi in afara fara voia lor, granitele fiind inchise sau in cel mai fericit caz, riguros pazite de catre fortele de ordine si securitate, au acumulat o cantitate imensa de energie care le-a si permis sa actioneze, in fond, pentru modificarea structurii. Au fost organizate actiuni de protest, au fost adresate scrisori deschise ambasadelor straine acreditate la Bucuresti, s-a intervenit in spatiul public, prin intermediul mass-media, au fost organizate conferinte publice in cadrul carora s-a incercat gasirea de solutii pentru situatia fara precedent creata s.a.m.d. Este de notat ca, la fel ca si in cazul cetatenilor din RM, in Romania a existat o solidaritate unanima cu protestatarii de la Chisinau (nu ma refer aici doar la manifestantii stradali, ci inclusiv la intreaga societate mobilizata impotriva structurii). A fost format un Comitet al asociatiilor studentilor basarabeni din Bucuresti carora li s-au alaturat un sir de alte zeci de ONG-uri importante din Romania, printre care s-au numarat si cele 3 federatii ale studentilor din tara – ANOSR, UNSR si USR, in calitate de garant al solidaritatii romanilor dincolo de barierele institutionale sau structurale care stau de obicei in calea bunei colaborari dintre acestea. 

Urmarile acestor actiuni au fost dintre cele mai variate, asa cum se intampla in mod obisnuit in perioadele de maxima tensiune. Dintre cele pozitive putem enumera reactiile pozitive ale structurilor europene la mesajele emise din orasele Romaniei, precum si implicarea unui numar impresionant de persoane publice, prin diferite metode, in sustinerea protestatarilor. Inevitabil, au existat si semnale de amenintare la adresa studentilor moldoveni implicati in organizarea actiunilor din Romania, sau in transmiterea publica a mesajelor. Numele unora dintre acestia a aparut prin diferite surse ale guvernului moldav, inclusiv in oficiosul guvernamental, ca participanti la organizarea loviturii de stat orchestrate de Romania. Acest lucru i-a determinat pe multi dintre acestia sa-si petreaca sarbatorile de Paste departe de familie si fara a avea certitudinea ca vor mai pleca prea curand acasa. Cu toate acestea, starea de spirit a acestora a fost departe de a fi una de conformare sau deznadejde, solidaritatea si sentimentul de comuniune dintre ei inlocuind partial lipsa familiei. 

 

Concluzii

Avand in vedere cele exprimate in randurile de mai sus, tind sa cred ca in contextul recentelor evenimente din RM, agency a actionat asupra structurii cu o forta deosebit de mare, nu suficient de mare insa pentru a o schimba considerabil si imediat. Acest lucru se datoreaza in primul rand rupturii imense dintre societate si putere, care a anulat practic influenta actantilor, singurele solutii ramanand la dispozitia actorilor mondiali, dincolo de cei locali.

Cu toate acestea, am toata increderea ca ceea ce s-a dorit initial a fi o revolutie pentru democratizare, s-a petrecut cel putin in mintile oamenilor, iar ca dovada a acestui lucru vine si recentul sondaj Gallup care a aratat ca in jur de 59% dintre cetatenii moldoveni nu au incredere in rezultatele alegerilor, rezultate care, sa ne amintim, au si fost marul discordiei inca de la inceputuri.

*Materialul a fost conceput ca fiind adresat in primul rand romanilor din Romania.   

Tudor Cojocaru