aprilie 27, 2009
Simion Mehedinți despre națiune, limbă, tineret si glume metafizice – material foarte actual
Am descoperit o lucrare a geografului si geopoliticianului roman Simion Mehedinti (Poporul, Editura Albatros, Bucuresti: 2002). Dincolo de valoarea materialului ca si continut reprezentativ al acelei perioade, trebuie sa spun ca am redescoperit niste adevaruri foarte actuale si foarte clar enuntate. Am hotarat ca cele expuse mai jos, citate din opera carturarului roman, si-ar gasi negresit utilitatea in cazul in care ar fi citite si de ceilalti, cu precadere de catre tinerii romani. Sper sa atinga acea coarda sensibila a firii si acel simt uman al responsabilitatii pe care sunt sigur ca il avem cu totii.
Natiunea este granita din urma a fratiei efective.
Opinia publica nu e un criteriu al valorilor. In realitate, sunt numai opiniuni ale diferitelor grupari si ale indivizilor reprezentativi.
Singuri copiii inzestrati pot asigura inaintarea unui popor.
Un neam e caracterizat prin inrudirea sangelui, apoi prin limba. Personalitate fara nationalitate e nonsens.
Mijloacele de ridicare ale unui popor spre natiune:
Dupa unirea teritoriala, trebuie sa vina si cea sufleteasca – singura care poate ridica un popor la treapta de natiune. Semintia e o chestie mai mult de sange. Poporul e rezultatul muncii. Natiunea nu se poate intemeia decat prin cultura. Cultura presupune mai intai de toate cunoasterea limbii cu toate produsele sale cele mai alese, incepand de la poezia populara, basm sau proverb, pana la literatura culta.
Tineretul universitatilor de azi, ca generatie a Unirii celei mari, poate fi cea dintai generatie de reala unificare si, raspandind aceiasi cultura in toata masa poporului, il poate ridica la treapta de natiune. Culminarea vietii universitare e dezvoltarea personalitatii si intruparea idealului etnic.
Romanii n-au trait degeaba pe fata pamantului si n-au vazut lumea cu ochii altora, ci cu ochii lor.
Adresare catre studenti in cadrul unei prelegeri: Sa implinesti in timpul si in neamul in care te-ai nascut sarcina cea mai potrivita cu puterile sufletului tau si cu nevoile epocii tale.
Cunoasterea si stapanirea deplina a limbii romanesti. Limba e haina sufletului. Paralel cu instrainarea graiului vine – fara doar si poate – inaintarea si desfigurarea sufletului.
Daca graiul vostru e inca hodorogit prin amestecul unor vorbe streine de firea limbii romane, daca va treziti inca bodoganind jargonul praporcicului rusesc (un hibrid fara nici o limba, nici un suflet si nici un ideal propriu) (…), si daca va pomeniti inca mestecand vorbele celor ce se rasteau la parintii vostri ca la niste robi, asta e semn ca iobagia voastra sufleteasca n-a incetat inca. Luati seama ca nu-i nici o robie mai grozava decat a sufletului. Cine se lasa in voia imprejurarilor, poate ajunge pe nesimtite sclavul tuturor sclavilor. Intai sufletul lui tresare… se intristeaza o clipa. Apoi vine obisnuinta si, cu timpul, pentru pacatoase interese personale, robul pleaca zi cu zi capul tot mai jos. Uita si se uita pe sine, pana ce ajunge un om fara limba, fara suflet si fara caracter etnic – o caricatura, o umbra de om. Iata de ce, datoria cea dintai a generatiei de fata e sa intareasca prin cultivarea limbii unitatea culturala, fara de care cea politica e o forma desarta si foarte usor de faramitat.
Despre glumele metafizice:
In locul umanitarismului antinational, cu „liberte, egalite, fraternite” si alte glume metafizice, care n-au realitate nici macar in tara cucilor, vedem acum o generatie realista, care pricepe ca egalitarismul e o conceptie atat de naroada, incat tara care s-ar incerca sa-l introduca in viata practica s-ar indruma indata spre pieire; ca libertatea e un non-sens atata de vadit, incat ar surpa temeiul oricarei cugetari stiintifice si oricarei cladiri sociale moderne (intemeiata tocmai pe marginirea libertatii tuturor); ca fraternitatea e un vis atat de absurd, incat, daca ar fi sa o luam ad litteram, s-ar sterge toata departarea dintre oamenii inclinati virtutii si cei predestinati din nastere la crima.
aprilie 24, 2009
Despre asociatiile studentilor basarabeni/Interviu pentru revista Dacii Liberi
Un viitor lider de generaţie al Republicii Moldova
Pentru protestul din vara anului 2006 Tudor Cojocaru (foto), alături de alţi trei colegi, a fost acuzat de „huliganism“ de sistemul comunist de la Chişinău după ce, elevul de atunci, nu a fost de acord cu schimbarea numelui Liceului româno-francez „Gheorghe Asachi“ în Liceul <>-francez „Gheorghe Asachi“.
După trei ani, Tudor încheie studiile de sociologie la Bucureşti şi continuă să fie unul dintre liderii studenţilor basarabeni, deşi departe de casă însă mereu acasă în spaţiul limbii române.
- Care sunt obiectivele Ligii Studenţilor Basarabeni din Bucureşti şi care este tematica proiectelor derulate de la înfiinţare?
Obiectivele LSB Bucureşti sunt multiple, iar unele dintre acestea rezultă din celelalte. Dat fiind faptul că nu constituim o ligă profesională sau una a studenţilor de la o anumită facultate, activităţile noastre sunt extrem de variate. În principal, activitatea noastră, prin care ne atingem obiectivele, se desfaşoară pe mai multe paliere, printre care se numară atât cele ce ţin de membrii ligii, cât şi cele ce privesc viaţa socială în ansamblul ei. Aşadar, pe plan intern, principalul obiectiv este de a crea un grup activ de studenţi care să activeze permanent în domeniile aferente pregătirii şi competenţelor pe care le dobândesc aceştia, fiecare în facultatea sa. De exemplu, un student la comunicare şi PR va fi implicat în departamentul de comunicare şi PR, cineva de la Sociologie sau Ştiinte politice ar urma să fie implicat în activităţi ce ţin de aceste domenii. Acestea pot fi multiple – de la workshop-uri şi conferinţe, până la lansări de carte sau articole scrise. Desigur, acest lucru nu înseamnă că un student de la medicină sau politehnică nu şi-ar putea găsi locul în acest grup. Acest lucru mă duce la urmatorul obiectiv: asigurarea unui dialog permanent cu decanatele facultăţilor, dar şi cu celelalte instituţii întru soluţionarea problemelor care apar pe parcurs din diverse motive. Acesta este însă un obiectiv secundar, căci am considerat că studenţii români basarabeni nu au nevoie de o structură care să le facă lobby sau care să le apere careva drepturi, aşa cum s-a tot strigat în gura mare până acum. Într-adevăr, unele drepturi ale studenţilor sunt încălcate, cu sau fără bună ştiinţă, dar nu ale basarabenilor în special. De aici derivă un alt obiectiv al nostru şi anume integrarea studenţilor români basarabeni în societatea din statul român. Atât timp cât ne vom considera deosebiţi, vom fi trataţi ca atare. Este o axiomă enunţată cu mult timp în urmă, dar şi verificată de atâtea ori pe propria piele. Este vorba aici mai curând de o uitare de sine a fiecăruia dintre noi. Suntem parcă prea prinşi în cotidian pentru a ne dumiri. Aici ar interveni liga, ca organism viu, bazat pe oameni reuniţi în jurul unei idei. Aşadar, al patrulea obiectiv – menţinerea şi promovarea ideii principale care ne-a făcut să ne asociem – cea de apartenenţă la un spaţiu cultural şi identitar comun, cel românesc. Desigur, nu ştiu cât de corect ar fi să milităm vehement pentru o anumită idee sau să o impunem celorlalţi. În fond, nimeni nu e în drept să facă acest lucru. Totuşi, având în vedere că o asociaţie este compusă din oameni care se conduc după aceleaşi principii generale, are un statut care este respectat şi văzut ca un soi de constituţie internă dacă vreţi, rolul asociaţiilor este unul evident mai important decât cel al unui individ singular. Aş putea să mă opresc şi asupra altor obiective, dar mă tem că nu mi-ar ajunge spaţiu, cu atât mai mult explicitarea acestora.
- Credeţi că activităţile Ligii pot conduce la consolidarea relaţiilor dintre Republica Moldova şi România?
Activităţile ligii vor conduce la construirea unor persoane conştiente şi competente. Deci da, activităţile noastre vor conduce la consolidarea relaţiilor dintre RM şi statul român, în primul rând la nivel de cetăţeni şi abia apoi la nivel instituţional. Cred în schimbarea în bine de jos în sus, şi nu invers, cum s-a dovedit că nu prea merge în cazul nostru, al românilor.
- Care sunt principalele organizaţii ale studenţilor basarabeni din România şi cum apreciaţi colaborarea dintre acestea?
Nu sunt adeptul exprimărilor de tipul „principalele organizaţii”, or în acest caz ar trebui să existe şi unele „secundare”. Consider că în momentul de faţă nimeni nu este şi nici nu poate fi în măsură să le catalogheze, căci liniile de demarcare sunt foarte abstracte şi sensibile. Există însă asociaţii care au activitate şi asociaţii care nu au activitate. În momentul de faţă, dialogul dintre asociaţiile cu activitate constantă, atât a ONG-ului propriu-zis, cât şi a fiecăruia dintre membrii săi luaţi în parte, este unul foarte onest şi bazat pe solidaritate. Primul pas spre o colaborare mai bună dintre noi ar fi încetarea atacurilor reciproce, fază pe care noi, tind să cred că o depăşim. Cei care sunt preocupaţi cu activităţi punctuale, dar şi de planificarea celor următoare, de perspectivă, nu au timp să se gândească dacă este sau nu este bine să colaboreze cu ceilalţi. Lucrurile se întâmplă pur şi simplu.
- În opinia Dvs., care sunt motivele pentru care nu există “o voce unică” la nivelul tuturor acestor organizaţii?
Nu aş risca să afirm că nu există o voce unică în ceea ce priveşte asociaţiile românilor basarabeni. În primul rând cred că ar trebui să definim ce înseamnă această „voce unică”. Dacă aveţi în vedere că nu există o singură persoană care să vorbească în numele tuturor asociaţiilor, probabil cunoaşteţi că de-a lungul acestor ani au tot apărut periodic personaje care au vorbit „din numele studenţilor basarabeni din România”, lucru care-mi pare de-un ridicol aproape amuzant, dacă n-ar fi îngrijorător. După cum am spus şi mai sus, nici un student nu poate fi îndreptăţit să vorbească din numele tuturor studenţilor dintr-un stat. Acesta poate însă vorbi în numele unei asociaţii pe care o reprezintă ca preşedinte sau ca împuternicit legal, dar în nici un caz în numele unor oameni care nu au subscris statutului acelei asociaţii, federaţii sau ce o fi ea. De cele mai multe ori aceste delimitări nu sunt prea luate în seamă de către mass-media, care tind să generalizeze. Este însă necesar ca lucrurile să fie stabilite din timp – cine şi ce afirmă, cine sunt de fapt acei care se pronunţă şi ce vor ei de fapt, pentru a nu ne pomeni cu articole în care în prima zi vedem că „studenţii basarabeni din România” declară una, iar în ziua ur-mătoare, aceeaşi „studenţi basarabeni” declară cu totul altceva. Am văzut asemenea cazuri şi trebuie să vă spun că o asemenea abordare din par-tea presei nu poate fi decât dăunătoare bunei înţelegeri dintre studenţi, în general.
Revenind la întrebare şi la acea „voce unică” de care vorbeaţi Dvs., trebuie să vă spun că din câte am avut ocazia să observ de aproape 3 ani de când sunt în România, această voce unică există, cel puţin în afara campaniilor electorale, atunci când ne trezim cu preşedinţi impostori, cu declaraţii contradictorii şi cu înscenări spectaculoase, de ţi-e mai mare dragul să urmăreşti tot acest veritabil circ. Desigur, dacă eşti direct implicat în toată povestea, s-ar putea ca în loc de fascinaţia spectacolului, să resimţi o profundă dezamăgire care trece, în primul rând, cu ajutorul timpului şi al activităţilor.
- Care ar fi principalele probleme cu care se confruntă studenţii basarabeni aflaţi la studii în România?
Nu ştiu dacă este foarte potrivit să vorbim despre problemele studenţilor basarabeni în România ca despre ceva cu totul şi cu totul deosebit. Există cu siguranţă un anumit specific al relaţiei dintre românii de la est şi vest de Prut, dar cred că până acum s-a insistat prea mult asupra problemelor studenţilor de aici, fără a se încerca să se identifice soluţiile. Mă voi referi în continuare la acele probleme specifice. În primul rând, ceea ce ne doare pe toţi este recunoaşterea cetăţeniei române. Mă bucură faptul că în sfârşit s-a auzit o voce bine articulată în parlamentul ţării care să se pronunţe răspicat asupra sintagmei cu care ar trebui să se opereze în continuare, iar de aici şi o întreagă serii de înlesniri, şi anume că este nevoie de o recunoaştere a cetăţeniei române la care noi, românii basarabeni nu am renunţat niciodată şi pentru care „redobândirea” acesteia sună cel puţin ciudat. În al doilea rând, există anumite lacune în meto-dologia de admitere care afectează întregul parcurs academic al studenţilor de aici. Mă refer la lipsa posibilităţii de a accesa bursele de merit, menţinerea studenţilor din anumite facultăţi până la terminarea ciclului licenţial indiferent de nivelul activităţii lor, târându-i practic prin cei 3, 4 sau 5 ani de studiu, izolarea studen-ţilor basarabeni în cămine separate sau cu alte naţiuni, aplicându-se asupra acestora eticheta de „străini”, menţi-nerea birourilor de relaţii externe cu „străinii” ca prima încăpere pe care o vede-n ochi studentul nou-venit şi altele asemenea. În situaţia noastră se află şi ceilalţi etnici români din afara graniţei. S-a acuzat bursa minusculă şi unică pe care o primim. Într-adevăr, dacă ar fi să luăm ca reper cheltuielile minime pe care le are un student obiş-nuit pentru a mânca, a circula, iar unii dintre aceştia şi pentru a se caza, atunci bursa de 65 de Euro este chiar simbolică. Eu însă nu am înteles nici până acum care este de fapt rolul acestei burse, care este prea mică pentru a putea supravieţui, dar suficient de mare pentru a putea spune că primim totuşi ceva. Rămâne o enigmă asta.
- Care este şansa unui basarabean, absolvent de studii superioare în România, de a se integra profesional în societatea moldovenească actuală şi care ar fi posibilităţile de dezvoltare a unei cariere în România?
Trebuie să pornim de la faptul că în România este aproape imposibil să rămâi şomer dacă vrei într-adevăr să lucrezi, dacă ai cetăţenia română. Şi iată-ne reveniţi de unde am pornit. În altă ordine de idei, ar fi o grosolănie să compari economiile celor două state româneşti, adică a unui stat UE şi a celuilalt care este întreţinut de banii câştigaţi de cei plecaţi la muncă în afară. Evident, şansele de a ajunge angajat cu salariu bun sunt mai mari în România decât în RM, dar nu cred că remunerarea pecuniară ar trebui să constituie singurul argument în acest context. Mai există şi simţul responsabilităţii, dorul de casă, de prieteni, de familie. În ceea ce priveşte integrarea profesională, sunt sigur că dacă ar exista locuri de muncă, nu ar exista probleme în a utiliza competenţele dobândite în perioada de studenţie din România, în societatea din RM, indi-ferent de domeniul la care ne-am referi.
- În această vară finalizaţi studiile la Facultatea de Sociologie din Bucureşti. Veţi continua studiile în ţară sau vă veţi întoarce în Republica Moldova?
Este prematur să mă pronunţ în acest moment. Mai este ceva timp până în august. Ceea ce pot să vă spun însă, este că pentru mine contează mai puţin locaţia geografică atâta timp cât sunt înconjurat de românii mei.
Dacii Liberi
aprilie 23, 2009
E oficial. Cetăţenia română va putea fi recunoscuta în cel mult 5 luni
Asadar, celor aproximativ 32 de milioane de cetateni romani li se vor mai alatura inca vreo 5 milioane. In sfarsit!
UE, Rusia, SUA? Something to say :D ?..
Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei a fost publicată în ediţia de marţi a Monitorului Oficial al României şi astfel, a intrat oficial, în legalitate.
Guvernul României
Ordonanţă de urgenţă nr. 36 din 15/04/2009 (Ordonanţă de urgenţă 36/2009) pentru modificarea si completarea Legii cetateniei romane nr. 21/1991
Avand in vedere necesitatea imbunatatirii procedurii de redobandire sau acordare a cetateniei romane si importanta solutionarii cu celeritate de catre Comisia pentru cetatenie a cererilor de redobandire si acordare a cetateniei romane, data fiind necesitatea crearii cat mai rapide a instrumentelor legale prin care Comisia pentru cetatenie sa poata solutiona in termene rezonabile dosarele cu cererile de redobandire si acordare a cetateniei romane,
luand in considerare dificultatile practice cu care se confrunta Comisia pentru cetatenie in solutionarea numarului mare de cereri de redobandire si acordare a cetateniei romane potrivit art. 101 din Legea cetateniei romane nr. 21/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, tinand seama de necesitatea eliminarii, in termen cat mai scurt, a oricarei prelungiri nejustificate a procedurii de redobandire si acordare a cetateniei romane, avand in atentie importanta crearii tuturor premiselor necesare unei respectari reale si eficiente a drepturilor si intereselor legale, astfel cum au fost ele concepute si garantate de legiuitor, avand in vedere ca in lipsa instituirii unor masuri legislative se vor crea blocaje in solutionarea cererilor de redobandire si acordare a cetateniei romane potrivit art. 101 din Legea nr. 21/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,
in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.
Art. I. - Legea cetateniei romane nr. 21/1991, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 98 din 6 martie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 101, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins: “Art. 101. – Fostii cetateni romani care au dobandit cetatenia romana prin nastere sau prin adoptie si care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau aceasta cetatenie le-a fost ridicata fara voia lor, precum si descendentii acestora pana la gradul III pot redobandi ori li se poate acorda cetatenia romana, la cerere, cu pastrarea cetateniei straine si stabilirea domiciliului in tara sau cu mentinerea acestuia in strainatate, daca indeplinesc conditiile prevazute la art. 8 alin. 1 lit. b), c) si e).”
2. Articolul 102 se modifica si va avea urmatorul cuprins: “Art. 102. – Persoanele prevazute la art. 101, care au domiciliul sau resedinta in Romania, pot depune cererea de redobandire ori acordare a cetateniei romane la Directia cetatenie din cadrul Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, dupa obtinerea dreptului de sedere, potrivit legii.”
3. La articolul 13, alineatul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins: “Comisia are activitate permanenta, este formata dintr-un presedinte si 8 membri, personal de specialitate juridica asimilat magistratilor din cadrul Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, numiti prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti. Lucrarile Comisiei nu sunt publice, acestea se desfasoara in prezenta a cel putin 3 membri si sunt prezidate de presedinte, iar in lipsa acestuia, de catre un membru desemnat de acesta.”
4. Dupa articolul 14 se introduce un nou articol, articolul 141, cu urmatorul cuprins: “Art. 141. – Cererea de acordare sau de redobandire a cetateniei romane, formulata potrivit art. 101, este inregistrata la secretariatul tehnic al Comisiei. Presedintele Comisiei pentru cetatenie, prin rezolutie, dispune: a) solicitarea de relatii de la orice autoritati cu privire la indeplinirea conditiilor prevazute la art. 8 alin. 1 lit. b) si e); b) completarea dosarului, in termen de cel mult doua luni de la primirea solicitarii secretariatului tehnic al Comisiei de catre petent, in cazul in care se constata lipsa unor documente necesare solutionarii cererii, sub sanctiunea respingerii cererii ca nesustinuta; c) fixarea termenului la care Comisia va verifica indeplinirea conditiilor necesare acordarii sau redobandirii cetateniei romane potrivit art. 101, termen ce nu va depasi 5 luni de la data inregistrarii cererii.”
Art. II. - Cererile depuse in temeiul art. 101 din Legea nr. 21/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si aflate in curs de solutionare la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta vor fi solutionate potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgenta.
PRIM-MINISTRU EMIL BOC
|
Contrasemneaza: ————— p. Ministrul justitiei si libertatilor cetatenesti, Alina Mihaela Bica, secretar de stat Viceprim-ministru, ministrul administratiei si internelor, Dan Nica p. Ministrul afacerilor externe, Eugen Tomac, secretar de stat |
aprilie 18, 2009
Un gand bun de Paste pentru cei de acasa. Vor veni vremuri mai bune…

Suntem in perioada Sfintelor sarbatori de Paste. Este vremea cand ne reunim in familie, cand ne revedem prietenii, oamenii dragi si scumpi.
Goniti de rutina zilnica, de grijile cotidiene si nu in ultimul rand de viciile umane daunatoare firii, uitam prea des ca cei de langa noi sunt si ei fiinte, la fel ca noi. Acum, mai mult ca niciodata, este nevoie de solidaritate.
Nu pot sa nu fiu in aceste momente cu gandul la cei de acasa, adevaratii martiri ai neamului, la cei care au cazut si inca mai cad sub teroarea comunista, la acei vinovati fara de vina despre care s-au scris atatea in ultima perioada si parca tot prea putin. Probabil ca nu scrisul este solutia. Reactiile lumii civilizate au venit si inca vor veni, dar aparent nici o solutie a acestei lumi „civilizate” nu este adecvata terorismului de stat instituit de regimul „celui a carui nume nu vreau sa-l mai rostesc” de peste Prut. Violenta naste violenta. Oare?
Acasa. Cuvantul acesta are acum o cu totul alta semnificatie decat avea acum ceva vreme. Nu mai duce la liniste si calm. Nu mai e acea oaza verde care reusea mereu sa ma aduca la normalul meu. Nu-mi mai provoaca nostalgie, ci mai curand regret. Orice as fi facut pentru ai mei, pentru cei de acasa, pentru romanii mei basarabeni, tot nu ar fi fost de ajuns. Probabil ca asa gandeste si simte fiecare dintre noi. Asa ar fi firesc, omeneste. Cred…
In timp ce noi ne uram zambind „un Paste Fericit!”, mult prea multi dintre cei de acolo isi spun „Condoleante…”.
Trimit un gand bun pentru cei de acasa. Vor veni vremuri mai bune. Stiu…
Fapte noi care atesta maltratarea tinerilor retinuti de catre politie - link
Poliţia cere bani de la persoanele arestate - link
Dovezi noi de maltratare de catre politie a tinerilor arestati - link
Dovezi de maltratare de catre politie a tinerilor arestati - link
aprilie 16, 2009
APEL CONTRA CRIMELOR COMUNISTE DE LA CHISINAU
Descoperirea celui de-al treilea tanar asasinat, de la Soroca, face credibila si informatia privind cel putin alti sapte asasinati, ale caror cadavre au fost ascunse de fortele speciale de securitate subordonate comunistilor de la Chisinau.
Informatia “pe surse” devine deci, credibila, si dat fiind precedentul invocat, ne asumam tragerea unui semnal de alarma cu privire la aceste asasinate si torturari in masa, inclusiv asupra minorilor – mai ales ca exista un numar de cateva sute de disparuti – si sesizam presa, organizatiile care au ca scop apararea drepturilor omului, cetatenii, organizatiile internationale, procurorii care mai respecta Codul Penal si Codul de Procedura Penala, sa intervina urgent pentru oprirea actiunilor criminale ale regimului comunist.
Consideram imperativa crearea unui Tribunal Penal International pentru Republica Moldova (inclusiv Transnistria). Solicitam ONU si UE sa intervina si sa sustina cercetarea crimelor, sa fie inspectate sectiile de politie, inchisorile, unitatile militare, toate transformate in lagare de detentie si tortura.
Aceste asasinate, tortura, violentele grave, detentia ilegala in astfel de lagare improvizate, teroarea din orase – sunt fapte mult mai grave, pedepsite mai aspru, atunci cand se petrec in timp de pace. In Republica Moldova nu exista razboi civil, exista doar o grupare criminala terorista care a acaparat parghiile de putere ale organizarii statele de la Chisinau si reprima pe oricine care, cu ocazia protestelor, sau anterior, a indraznit sa i se opuna
17 aprilie 2009
Comitetul pentru Alegeri Libere in Republica Moldova, constituit la 8 aprilie 2009 in Piata Universitatii (Bucuresti)
aprilie 8, 2009
Scrisoare deschisă a Comitetului Pentru Alegeri Libere in RM catre ambasade si reprezentante
Comitetul pentru alegeri libere în Republica Moldova
către
Ambasadele statelor Uniunii Europene şi SUA la Bucureşti,
Parlamentul European
Comisia Europeană
Consiliul Europei
Comitetul pentru alegeri libere în Republica Moldova, constituit în Bucureşti, la 8 aprilie 2009, îşi propune coordonarea campaniei de internaţionalizare a situaţiei grave create de către regimul comunist de la Chişinău.
În vederea realizării obiectivului propus:
1. Cerem eliberarea tuturor persoanelor arestate şi tratament medical corespunzător pentru cei răniţi. Solicităm sprijinul mass-media în această campanie pentru promovarea respectării drepturilor omului şi democratizare în Republica Moldova.
2. Solicităm invalidarea rezultatului alegerilor de la 5 aprilie, fraudate de către autorităţile comuniste de la Chişinău.
3. Solicităm repetarea scrutinului electoral, sub monitorizarea Consiliului Europei, Uniunii Europene, SUA, Rusiei, României, Ucrainei, Turciei, Bulgariei.
4. Solicităm organizarea sub garanţiile menţionate, a unei campanii electorale neviciate, cu durata de cel puţin 30 de zile.
5. Solicităm punerea sub controlul public a Televiziunii şi Radioului de la Chişinău prin constituirea unor Consilii de Administraţie alcătuite din personalităţi ştiinţifice şi culturale neafiliate politic, sub protecţia observatorilor internaţionali şi naţionali.
6. Solicităm cetăţeanului Vladimir Voronin să nu mai facă declaraţii şi uz de prerogativele prezidenţiale, deoarece mandatul său de 4 ani a expirat la 7 aprilie şi a intrat deja în conflict cu Codul Penal al Republicii Moldova.
7. Solicităm Comisiei Electorale Centrale să pună la dispoziţia justiţiei probele fraudelor electorale de proporţii care au fost reclamate.
8. Solicităm Procuraturii Generale să înceapă cercetarea fraudelor electorale, în mod profesionist şi transparent faţă de observatori interni şi internaţionali.
9. Solicităm Comisiei Europene să sprijine tinerii din Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău care aspiră la fundamentarea statului de drept prin alegeri libere, la libertate şi democraţie.
10. Vom mandata avocaţi din Uniunea Europeană pentru a ne susţine demersul nostru legitim.
11. Solicităm tuturor actorilor publici să acţioneze şi să sprijine promovarea normelor şi valorilor democratice în Republica Moldova.
12. Solicităm liderilor politici de la Chişinău să preia mesajul nostru pentru a-l susţine public.
Declarăm sediul provizoriu al Comitetului Pentru Alegeri Libere în Republica Moldova, în Bucureşti str. Batiştei, nr. 24 A.
Telefax: +40-21 – 311-20-75 – Asociaţia 21 Decembrie 1989, comitetulpentruchisinau@gmail.com
Adoptat de Adunările din Piaţa Universităţii, Bucureşti, din 08 – 11 aprilie 2009
Comitetul de sprijin:
Organizaţia Studenţilor Basarabeni din Bucureşti
Liga Studenţilor Basarabeni din Bucureşti
Asociaţia Studenţilor şi Elevilor Basarabeni din Bucureşti
Grupul de Exprimare Socială a Tinerilor Basarabia
Oficiul pentru Comunicare Internaţională şi Drepturile Omului
Grupul Noii Golani
Asociaţia 21 Decembrie 1989
Seniorii Ligii Studenţilor din România
Semnatari:
FEDERAŢIA EDUCAŢIEI NAŢIONALE
ALIANŢA NAŢIONALĂ A ORGANIZAŢIILOR STUDENŢEŞTI DIN ROMÂNIA
UNIUNEA NAŢIONALĂ A STUDENŢILOR DIN ROMÂNIA
UNIUNEA STUDENŢILOR DIN ROMÂNIA
ORGANIZAŢIA STUDENŢILOR BASARABENI DIN CONSTANŢA
ORGANIZAŢIA STUDENŢILOR BASARABENI ŞI BUCOVINENI DIN BRAŞOV
ASOCIAŢIA STUDENŢILOR ŞI ELEVILOR BASARABENI DIN ORADEA
ASOCIAŢIA TINERILOR BASARABENI DIN IAŞI
GRUPUL DE INIŢIATIVĂ A ROMÂNILOR BASARABENI DIN SUCEAVA
ORGANIZAŢIA STUDENTILOR BASARABENI DIN TIMIŞOARA
LIGA STUDENŢILOR BASARABENI DIN TIMIŞOARA (G.I.)
CLUBUL STUDENŢILOR BASARABENI ŞI BUCOVINENI “ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT”
LIGA STUDENŢILOR BASARABENI DIN GALAŢI (G.I.)
GRUPUL DE INIŢIATIVĂ BASARABEANĂ DIN CLUJ
ASOCIAŢIA STUDENŢILOR BASARABENI DIN CRAIOVA
LIGA STUDENŢILOR ROMÂNI DIN STRĂINĂTATE
ASOCIAŢIA TINERILOR ROMÂNI DIN AFARA GRANIŢELOR DIN IAŞI
SOCIETATEA TIMIŞOARA
ORGANIZAŢIA STUDENŢILOR DIN UNIVERSITATEA TIMIŞOARA
LIGA STUDENŢILOR DIN FACULTATEA DE MECANICĂ TIMIŞOARA
CONSILIUL MONDIAL ROMÂN
ASOCIAŢIA FOŞTILOR DEŢINUŢI POLITICI DIN ROMÂNIA – organizaţia Bucureşti
BLOCUL NAŢIONAL AL REVOLUŢIONARILOR 1989
FUNDAŢIA „TIMIŞOARA ’89”
FUNDAŢIA MEMORIA – filiala Argeş [Experimentul Piteşti]
FUNDAŢIA CORNELIU COPOSU
FUNDAŢIA CULTURALĂ TIMPUL
ASOCIAŢIA CIVES
FUNDATIA NAŢIONALĂ PENTRU ROMÂNII DE PRETUTINDENI
ASOCIAŢIA ROMÂNILOR DIN AUSTRALIA
ORGANIZAŢIA INTERNAŢIONALĂ A LUPTĂTORILOR PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI
SINDICATUL NAŢIONAL AL ŢĂRANILOR ŞI AL PROPRIETARILOR ROMÂNI,
ASOCIAŢIA EUROPEANĂ A CADRELOR DIDACTICE
ASOCIAŢIA SCRIITORILOR ROMÂNI ŞI GERMANI DIN BAVARIA
ASSOCIATION CULTURELLE ET AMICALE ROUMAINE
L’ALLIANCE BELGO-ROUMAINE
MIŞCAREA ARĂDEANĂ
ORGANIZAŢIA NEGUVERNAMENTALĂ ECOMONDIA
CONSILIUL ROMÂN AMERICAN
ASOCIAŢIA COPIILOR REVOLUŢIEI
ASOCIAŢIA ADEVĂR ŞI DREPTATE
ASOCIAŢIA APOLITICĂ “SOCIETATEA TÂRGOVIŞTE”
FUNDAŢIA REDAREA ISTORIEI
FUNDAŢIA IOAN BĂRBUŞ
FEDERAŢIA NAŢIONALĂ OMENIA A PENSIONARILOR
FEDERAŢIA SINDICALĂ “SOLIDARITATEA – VIRGIL SĂHLEANU” A SIDERURGIŞTILOR DIN ROMÂNIA
FUNDAŢIA NAŢIONALĂ A REVOLUŢIEI DIN DECEMBRIE 1989 – TIMIŞOARA,
SINDICATUL SOLIDARITATEA AL SIDERURGIŞTILOR GALAŢI
SINDICATUL ALRO SLATINA
INSTITUTUL FRAŢII GOLESCU PENTRU ROMÂNII DIN STRĂINĂTATE
ASOCIAŢIA GRUPUL CONTRA
ASOCIAŢIA TYMOS ORADEA
MANECOGNITIVA GRUPUL DE CERCETARE ŞI VALORIFICAREA CAPITALULUI INTELECTUAL
FUNDAŢIA MCP (MASS COMMUNICATION POWER)
FUNDAŢIA CULTURALĂ ROMÂNĂ
ASOCIAŢIA GENERALĂ A ÎNVĂŢĂTORILOR DIN ROMÂNIA
FUNDAŢIA CULTURALĂ APOSTROF
FUNDAŢIA ACADEMIA CIVICĂ
CONSILIUL NAŢIONAL AL REÎNTREGIRII
ASOCIAŢIA E-CART.RO
ASOCIAŢIA CULTURALĂ ADSUM
RESTITUTIO BENJAMIN FONDANE
FUNDAŢIA CULTURALĂ CAMIL PETRESCU
ASOCIAŢIA 14 DECEEMBRIE 1989 IAŞI
DALA FOUNDATION
REVISTA TIUK
LIGA ROMÂNO-AMERICANĂ
Lista semnatarilor rămâne deschisă şi le aşteptăm din partea persoanelor fizice, ca si comentarii la acest articol si din partea asociatiilor la adresa de email comitetulpentruchisinau@gmail.com
aprilie 7, 2009
PLECAT LA REVOLUȚIE
LUPT, REZIST, SUNT ANTICOMUNIST!
NE VEDEM MAI TÂRZIU
MAI LIBERI, MAI FRUMOȘI, MAI CURAȚI
LIBERTATE! DREPTATE! DEMOCRAȚIE!
aprilie 6, 2009
Studentii basarabeni din Bucuresti au protestat din cauza fraudarii alegerilor

Studenți români basarabeni au manifestat la București împotriva ilegalităților comise în procesul electoral de duminică. Câteva zeci de tineri și-au dat întâlnire în Piața Universității, loc simbolic pentru lupta românilor împotriva comunismului. Acțiunea nu a avut un organizator, iar sursa mesajelor care au circulat pe internet, dar și prin telefoanele mobile nu se cunoaște. Ceea ce este important însă, este că tinerii au demonstrat că nimic nu poate împiedica manifestarea lor liberă într-un stat membru UE, ceea ce nu am putea afirma și despre Republica Moldova, unde în paralel s-a desfășurat un meeting de revoltă ca rezultat al fraudării rezultatelor alegerilor parlamentare.
Tinerii au început să se strângă încă înainte de ora prestabilită. A fost prezentă și presa din România, reprezentanții căreia au fost foarte interesați să se adreseze cuiva dintre organizatori. Din păcate, dat fiind că nu au existat asemenea persoane, iar meeting-ul nu a fost autorizat, și jandarmeria română s-a aventurat în căutarea organizatorilor, refuzând să conceapă că există atitudini exprimate unanim de către un anumit grup, fără ca acesta să fie nevoie de a-l coordona.
Participanții au primit lumânări, ca simbol al pericolului de moarte care este comunismul pentru democrația din RM, pentru ca mai târziu să le așeze la baza crucii ridicată în onoarea celor care au murit luptând pentru libertate în 1989.
La un moment dat, tinerii au încercat să se grupeze pentru a merge organizat către Ateneu, dar au fost împiedicați e către forțele de ordine care le-au interzis pentru că aceștia nu aveau autorizație. Astfel, cei prezenți au fost nevoiți să se oprească din drumul lor. Aceștia au format un cerc în jurul fântânii arhitecturii, luîndu-se de mâini în semn de solidaritate între ei, dar și cu ceea ce se întâmpla acasă în acele momente.
Principiile democratice nu există doar pentru a fi enunțate în cadrul unor întâlniri diplomatice. Acestea există pentru a fi respectate.
Trebuie menționat că în România actuala putere a obținut un procent neînsemnat de 5.37 %, marea majoritate a studenților votând cu partidele din actuala opoziție. Acest fapt demonstrează încă odată rolul decisiv al accesului la informație și al educației primite într-un regim totalitar.
Lupt, rezist, sunt anticomunist!
Tudor Cojocaru





aprilie 5, 2009
Partidul Liberal ia 55,6% în România!
Nu vă voi plictisi cu informații plicticoase ori cu obișnuitele mele reflecții și reflectări asupra vreunui subiect.
Vă voi lăsa în schimb să admirați tabelul de mai jos care conține rezultatele finale ale votării pe teritoriul României. Acestea sunt un rezultat al înnoirii și al unor noi aspirații tinerești.
Am avut acces la aceste informații dat fiind statutul meu de observator pe care l-am avut la aceste alegeri.
|
partid |
Ambasada |
Consulat |
Total voturi |
Total procentaj |
|
PL |
1504 |
840 |
2344 |
55,61 % |
|
PLD |
752 |
356 |
1108 |
26.28 % |
|
AMN |
189 |
101 |
290 |
6,88 % |
|
PPCD |
101 |
43 |
144 |
3,41 % |
|
PD |
67 |
29 |
96 |
2,27 % |
|
PCRM |
48 |
35 |
83 |
1,96 % |
|
Total valabil exprimate |
2766 |
1449 |
4215 |
— |







