Tineri din Tara si din Basarabia in Emisiunea “Romani in lume” - textul*

*Aceasta este o transcriere a emisiunii, intr-o versiune speciala pentru revista “Familia Romana” din Baia Mare:

Ne-am obisnuit in ultimele doua decenii ca in fiecare sfarsit de martie sa intampinam jubileele Unirii din 1918 cu un sentiment special pentru ceea ce urmeaza sa se intample, considerand naiv ca rememorarea meticuloasa ,ca intr-un adevarat ritual al unui eveniment fast al trecutului national ar avea puterea magica de a-l reconstitui, rematerializa spre beneficiul generatiilor de azi. In anul de gratie 2008 ne dam seama ca depunerile de flori,dezvelirea de placute, organizarea de simpozioane si agape patriotice nu sunt de ajuns. Constatam ca ne-am trezit intr-un regres fata de momentul renasterii sperantelor basarabene.Unde am gresit si ce se mai poate face? Am incercat sa aflam raspuns la aceste intrebari de la tineri basarabeni, studenti la Bucuresti, Cluj, Timisoara si…in primul rand-de la Chisinau. Acestia fac parte dintr-o generatie nascuta in euforia renasterii basarabene, sunt copiii mitingurilor …din acea vreme. Doua decenii pentru istorie nu inseamna prea mult. Pentru istoria Basarabiei-20 de ani sunt suficienti pentru a creste o generatie aerisita… si a o exporta deindata ce se reistaleaza un nou regim totalitar… E acesta un destin al Basarabiei… Acolo totul se surpa si mereu trebuie sa luam lucrurile de la capat. Sa urmarim, asadar, cum vad si cum analizeaza situatia tinerii, cei pe umerii carora cade misiunea de a face ceea ce nu au avut puteri sa faca parintii lor.

VICTORIA NEDELCIUC (Drochia) studenta, anul II sociologie, UNIVERSITATEA din Bucuresti:

Ceea ce ati spus este adevarat dar foarte trist. E adevarat ca noi ne-am nascut in perioada cand se construiau poduri de flori si parintii nostri isi vedeau visul cu ochii, dar, cred ca ei nu realizau consecintele acelui vis. Podurile care candva au fost de flori, acum nu mai sunt la fel de frumoase. Sunt niste legaturi controlate de anumite interese, care nu ne sunt benefice nici noua, celor din Basarabia, nici romanilor din Tara… Ne intrebati cum se explica faptul ca acele obiective si idealuri frumoase nu s-au materializat… Era firesc in acea perioada sa ia nastere astfel de idealuri… era o perioada a euforiei… Fiecare se vedea in stare sa puna mana, sa-l atinga pe fratele lui roman, fara sa fie privit de oameni cu pusca in spate… Dar sa fim seriosi si sa ne uitam la contextul social si istoric al acelor vremi. Era, practic, imposibil sa iei si sa unesti doua bucati de pamant, pe care, desi locuiesc oameni ai aceluiasi popor, acestia s-au dezvoltat diferit, au trait experiente diferite in istoria ultimelor doua sute de ani. Imi veti spune ca exista exemplul fericit al Germaniei. Va raspund ca nu cred ca ne putem compara. Suntem intr-o alta parte a lumii si aici e vorba de cu totul alte interese.

E. GUZUN:

… si de alte mentalitati…

V. NEDELCIUC:

Da, practic aceste mentalitati sunt rezultatul unor interese foarte atent gandite si foarte atent elaborate si la care s-a lucrat foarte mult.

E. GUZUN:

Totusi, unde a gresit generatia parintilor vostri?

DENIS CURTEANU (VULCANESTI) masterand la Politehnica Bucuresti:

Nicaieri, pentru ca tot ceea ce s-a intamplat in Basarabia, sau actuala Republica Moldova in mare parte a fost hotarat fara a lua in vedere si parerile populatiei bastinase. Basarabia, sa nu uitam, este un produs al intereselor geostrategice si geopolitice si, din momentul crearii ei, in 1812, ea a servit drept cap de pod pentru interesele imperiale ale Rusiei, care –si cauta acces la gurile Dunarii… Si in perioada URSS Basarabia a servit drept cap de pod pentru a avea controlul asupra Europei de Est si a Balcanilor… a intereselor…

ECATERINA URSU (NISPORENI) studenta, anul II, sociologie, Universitatea BUCURESTI:

…interese care ne-au fost impuse… n-au fost nici pe departe interesele noastre, ale celor care ne-am nascut acolo… si ne-am nascut romani.

DENIS CURTEANU:

Si nu am avut dreptul de a decide soarta noastra nici dupa destramarea URSS. Lucrurile au fost gandite foarte bine. Odata pierduta Basarabia, dupa primul razboi mondial, URSS a elaborat strategii ca sa nu mai poata fi realizata niciodata unirea intre Basarabia si Romania pentru ca deja aveau un exemplu al Unirii din 1918. Din acest considerent au si fost create, imediat dupa destramarea URSS, Transnistria si Gagauzia…

E. GUZUN:

Si totusi, unde s-a gresit?

CEZAR SALAHOR (CHISINAU), presedintele Asociatiei Studentilor Crestini Ortodocsi din Republica Moldova:

Tinerii din Basarabia sunt preocupati de problema unei fiinte cu Patria, a regasirii noastre in spiritul romanesc. Nu stiu daca as fi in stare sa pun punctul pe i… sa pun verdicte… sa spun cine si unde a gresit… Marea noastra problema a aparut in urma celui de-al doilea razboi mondial, a pactului Ribentropp-Molotov, care a fost de fapt cutitul infipt in trupul Romaniei Mari. Consecintele le resimtim azi la nivel psihologic sau interpersonal, desi problema este mult mai profunda, daca ar fi sa rasfoim prin filele istoriei de la 1812 incoace. Cred ca cea mai mare ruptura s-a produs, totusi in ultimii 70 de ani de comunism… Pe seama acestei perioade punem aparitia mai multor diferente, uneori chiar divergente, pe care insista si astazi conducerea de la Chisinau, care este una comunista. Renasterea moldovenismului primitv apare pe acest fondal al diferentelor. Asistam, asadar, la un conflict anormal intre doua tari, dar in cadrul aceluiasi neam. Sunt create bariere psihologice artificiale si acestea sunt utilizate ca o parghie de influentare si de manipulare.

E. GUZUN:

Ce inseamna pentru voi, tinerii, ziua de 27 martie?

C. SALAHOR:

Pentru partea activa a tinerilor, care are si constiinta civica de implicare, cred ca reprezinta atat un eveniment de bucurie, in care ne putem regasi ca neam in acelasi cuget, in aceeasi gandire, acelasi spirit, dar e si un moment de comemorare, deoarece si astazi avem teritorii care sunt instrainate si sufera ca nu fac parte din corpul Romaniei, care ar fi trebuit sa fie. La 1918 ne-am bucurat foarte mult de evenimentul care s-a petrecut, dar bucuria nu a durat prea mult… si iata astazi avem cioturi cum ar fi Bucovina sau Basarabia ce a mai ramas din ea… Din acest motiv ziua de 27 martie este un eveniment sensibil care ar trebui sa ne faca mai atenti la suferintele fratilor nostri de peste hotare…, de exemplu a acelor din Bucovina, care sufera si de ucrainizare… Cred ca acest eveniment ar trebui sa devina unul promovat tot mai mult, caci prin marcarea acestei sarbatori (dealtfel apreciate de tineri) si care este sfanta pentru orice roman, incercam sa facem mai mica distanta dintre Basarabia si Romania, sa uscam Prutul virtual, daca la zi hotarul inca ne mai desparte…

E.GUZUN:

De ce ar avea nevoie un tanar basarabean de Romania?

C. SALAHOR:

In primul rand pentru a se regasi ca identitate, pentru a se simti puternic in cadrul unui neam cu acelasi spirit, care reprezinta poporul roman… Suntem de aceeasi credinta. In acelasi timp Romania pentru un tanar basarabean este o perspectiva pentru viitor in sensul ca Republica Moldova isi vede viitorul alaturi de Romania, doar intr-un pas cu ea, intrucat suntem doua tari dar acelasi popor.

TUDOR COJOCARI (CHISINAU) student anul II, sociologie, Universitatea Bucuresti:

As vrea sa fac o paralela intre Republica Moldova, acea parte trunchiata a Basarabiei, si situatia din Romania actuala. Ceea ce vad persoanele din Moldova de peste Prut, ceea ce gasesc aici, in Romania, este total diferit. Acolo sunt supusi unei manipulari clare din partea institutiilor majore de stat, de mass-media, care in marea ei majoritate intra in incidenta acelui regim (ma tem sa-i zic comunist, pentru ca nu este clar ce e… e un fel democratie salbatica, nu este decat un mod de a castiga electoratul, care inca mai crede in vechile pseudo-valori comuniste. Prin aceste mecanisme de influentare se incearca manipularea tinerilor, mai ales pentru ca cei in varsta au fost crescuti intr-un regim mult deosebit. Constatam acest lucru daca privim prin prisma debitului de informatii pe care-l primesc zilnic copiii si tinerii din Republica Moldova. Si totusi remarc o ameliorare foarte clara in ceea ce priveste mentalitatea tinerilor din Republica Moldova. Acestia activeaza foarte mult in spatiul virtual, sunt foarte activi in ceea ce priveste schimbul de idei. Se implica in actiuni cu caracter civic si cultural ceea ce ma face sa afirm cu tarie ca nu s-a pierdut inca nimic din spiritul romanesc, care a fost, este si va fi in Basarabia.

C. SALAHOR:

Eu sunt si mai optimist si cu orice ocazie prefer sa afirm urmatorul lucru: daca dominatia ruseasca, comunismul, pe parcursul a sute de ani, nu a reusit sa distruga spiritul si suflarea romaneasca, acum cred ca nu trebuie sa ne temem de regimul lui Voronin, caruia nu i-a ramas atat de mult. Spiritul romanesc in Basarabia nu poate fi distrus atata timp cat exista macar un roman. Avem in noi forta imensa pe care nu ne-o poate lua nimeni. Este credinta in Dumnezeu, ceea ce va mentine romanul unit, iar orice incercare de dezbinare nu va reusi din simplul motiv ca romanul va fi intotdeauna unit si va rezista oricaror incercari.

E. GUZUN:

Este stiut faptul ca istoria ne rezerva uneori surprize. Pornind de la la premiza ca frontiera de la Prut ar putea sa dispara la un moment dat, ne intrebam daca se destrama in acelasi timp si granitele spirituale. La Chisinau presa oficiala si “zvonistica” vehiculeaza intens ideea ca romanii din tara i-ar trata cu superioritate… “de sus” pe basarabeni. Cat adevar si cata propaganda antiromaneasca contin aceste afirmatii?

T. COJOCARI:

Este firesc ca un astfel de regim, cum este cel al lui Voronin, sa tinda sa acapareze cat mai multe minti si suflete ale tinerilor pentru ca nu se vrea doar rapirea lucrurilor materiale si acapararea tuturor proprietatilor din stat (este stiut ca oriunde e loc de intiativa personala in domeniul afacerilor, e loc si de altercatii cu reprezentantii regimului). Dincolo de acest lucru se incearca o deznationalizare de mai mult de 200 de ani din partea rusilor. Sa nu uitam ca Basarabia este un loc foarte important din punct de vedere geopolitic si de aceea se mizeaza aici mult si pe dezbinarea natiunilor care locuiesc in Republica Moldova.

E. GUZUN:

Voi, concret, v-ati simtit priviti “de sus”, odata ajunsi la studii in Romania?

DENIS CURTEANU:

Nu am avut niciodata sentimente de genul acesta. Pot afirma ca din contra, am fost foarte mult sprijiniti, ajutati… Sigur, in Romania circula numeroase bancuri despre olteni, ardeleni, moldoveni… Din acest punct de vedere putem spune ca exista glume pe seama romanilor care provin dintr-o anumita regiune… Tot asa, si despre basarabeni exista niste bancuri… Dar nimic in serios… Asta e un fel de propaganda a Chisinaului oficial pentru a face o ruptura cat mai mare intre romanii din Basarabia si romanii din Tara.

ECATERINA URSU:

Eu am facut liceul aici, la Bucuresti, si, din pacate, la inceput am intalnit o astfel de ostilitate din partea colegilor, dar aceasta nu a facut decat sa ma impulsioneze, sa ma motiveze si le-am aratat, dupa un timp, de ce am venit la studii la sute de kilometri de casa. In momentul cand am dovedit seriozitate, vreau sa va spun ca am primit sprijin si apreciere. S-au mai intamplat momente in afara scolii… Am intalnit oameni care din necunostinta de cauza m-au tratat cu superioritate, dar i-am lasat in ignoranta lor, pentru ca, din pacate, la ora respectiva nu am putut sa fac nimic.

E. GUZUN:

Cum se vede de aici din tara, ceea ce numim “acasa in Basarabia” ? Cat de mult va pasa de ceea ce se intampla acasa?

SERGIU BUCSA, student la arte plastice si la economie – TIMISOARA:

ublicul de acasa se uita cu ochi blanzi la noi. Chiar daca suntem plecati la o distanta foarte mare, nu suntem departe de ceea ce se intampla acasa. Incercam aici sa promovam oamenii de valoare de acolo… pentru ca, plecand, ei au ramas acolo cu nimeni in jurul lor. E. GUZUN: Ce frumos ai spus - cu nimeni… in adevarat stil banatean.

S. BUCSA:

Fiind de 7 ani in Timisoara m-am deprins cu banatenii.

E.GUZUN: 

O intrebare destul de delicata pentru un tanar basarabean ce-si face studiile in Romania… Cati din absolventii de facultate din Timisoara s-au intors la terminarea studiilor in Basarabia?

S. BUCSA:

Marea majoritate a tinerilor se intorc acasa sau merg undeva mai departe, in Occident, din simplul motiv ca in Romania nu e usor sa obtii o carte de munca… Eu cred ca aproximativ 80 la suta din absolventi se intorc acasa si incearca sa-si gaseasca o slujba.

E.GUZUN:

Cum decurge procesul de readaptare al acestora, banuiesc, nu mai putin dificil decat cel de sincronizare cu “TARA”?

S. BUCSA:

Se adapteaza greu pentru ca aici e o alta mentalitate, e si o alta politica sociala si culturala. In Moldova de peste Prut se actioneaza dupa pricipiul: Taie si darama! Este foarte complicat sa-ti gasesti acolo un loc de munca, mai ales cu licenta din Romania.

ECATERINA URSU:

Pentru mine “acasa “este si in Romania si in Basarabia.

VICTORIA NEDELCIUC:

Personal, de cand am ajuns in Romania, a inceput sa-mi scada dorinta de a pleca undeva cat mai departe de aceasta parte a lumii si nu pot sa spun ca Romania m-a facut sa ma indragostesc de Patria mea. Aici mi-am dat seama cat de dureros este tot ceea ce se intampla acolo unde m-am nascut si imi dau seama de cate lucruri as fi fost lipsita daca nu as fi deshis ochii un pic mai tare. Cu siguranta, imi vad viitorul in spatiul romanesc.

VLAD DURNEA, presedintele Asociatiei Studentilor Basarabeni din Bucuresti:

Eu imi vad viitorul in spatiul romanesc, in Europa acolo unde este loc pentru toate natiunile si unde granitele nu mai conteaza.

DENIS CURTEANU:

Si eu as vrea sa ma stabilesc aici in Romania dar pentru mine si Romania si Rep.Mold este o singura casa.

TUDOR COJOCARI:

Cred ca basarabenii sunt acasa in Romania ca si toti romanii de pretutindeni. Nu fac nici o diferenta intre teritoriul Republicii Moldova si cel al Statului roman actual, aceasta Romanie ciopartita… Si totusi daca ar fi sa ma refer la ceea ce ar trebui sa facem, noi cei care am beneficiat de aceasta sansa unica de a ne continua studiile in Romania, trebuie sa mentionez ca eu ma vad momentan in acei elevi care-si fac studiile acolo. Experienta pe care am trait-o aici si o voi trai in continuare ma va ajuta pe mine si pe colegii mei sa continuam un lucru bun, inceput cu ani in urma… de parintii nostri…

VICTORIA NEDELCIUC:

Eu nu sunt de acord cu sintagma ca nu exista diferente. Din pacate, exista diferente in ceea ce se intampla in Basarabia si Romania. Ferice de noi ca nu le resimtim. Eu mi-as dori ca in viitorul in care ma vad locuind in Romania (Romania insemnand si Basarabia)… sa ma pot intoarce acasa. Imi doresc ca in acel viitor noi sa reusim sa facem cat mai mici aceste diferente, sa-i facem pe oameni sa simta nevoia micsorarii acestor diferente. Daca reusesc sa fac asta cat traiesc, sa vad asta in jurul meu, chiar nu mai am nevoie de nimic.

DENIS CURTEANU:

Dupa cel de-al doilea razboi mondial am fost educati in mod diferit fata de cei din Romania. Aceste diferente au si dus la faptul ca astazi suntem despartiti, ca exista doua state romanesti. Noi trebuie sa depunem eforturile ca, in viitor, aceasta granita sa dispara, sa existe un singur stat, Romania.

E. GUZUN:

O intrebare pentru Vlad Durnea… A fost si este nevoie de constituirea unor asociatii ale studentilor basarabeni in situatia cand scopul fiecarui tanar de peste Prut ajuns la studii in Romania ar fi sa se integreze si sa sincronizeze cu semenii lui din tara. Nu exista riscul ca infiintarea acestor asociatii sa fie privita ca o tendinta de autoizolare a studentilor basarabeni?

V. DURNEA:

Infiintarea asociatiilor studentilor basarabeni este, din punctul meu de vedere, extrem de importanta, in primul rand pentru ca acestea nu sunt organizatii pasagere. Noi incercam sa devenim un partener de dialog al institutiilor publice din Romania. In acelasi timp ne propunem sa fim o punte de colaborare intre tinerii basarabeni aflati la studii in Romania, intre tinerii romani si tinerii din Basarabia… Studentii basarabeni se regasesc la noi in organizatie pentru ca promovam valorile si cultura Basarabiei, oamenii de acolo.

E. GUZUN:

In ce masura asociatiile studentilor basarabeni reusesc sa-si pastreze o independenta fata de partidele din tara si fata de cele de la Chisinau?

V. DURNEA:

La Chisinau, bineinteles ca fiecare are simpatiile lui politice. Din punctul de vedere al partidelor politice din Romania nu cred ca acestea sunt interesate, tinerii basarabeni, neavand cetatenie, nu voteaza. Noi incercam sa venim cu proiecte care i-ar apropia pe tinerii romani de aici de tinerii din Basarabia.

E. GUZUN:

Ce pot si ce fac concret tinerii basarabeni pentru a recupera in acel spatiu un model de civilizatie si pentru a-i scoate pe conationali din profunda stare de lehamite… Cineva spunea, dealtfel, ca basarabenii au pierdut imunitatea in fata raului, au pierdut capacitatea de a identifica adversarul pe care il ajuta cu propria teama de liberatate. Sunt tinerii basarabeniu capabili sa-si faca auzit mesajul pe care il transmit societatii? Este capabila societatea sa iasa din somnul letargic?

SERGIU BOGHEAN, presedintele aripii tinere a Partidului Liberal (CHISINAU):

Tinerii intotdeauna au fost un potential foarte important pentru schimbare, au fost acel motor al schimbarilor in societate. E lucru valabil si aici, in Basarabia zilelor noastre, chiar daca observam o masiva migratie peste hotare. Eu sunt convins ca tinerii sunt capabili si dornici sa renasca acel spirit de mandrie nationala romaneasca. Asta si facem aici… ca sa nu ajungem la nivelul generatiei invechite, care se mananca intre ei, desi deseori au aceleasi idealuri.

DENIS CURTEANU:

In Republica Moldova, la ora actuala, exista foarte multe formatiuni. Tara este foarte mica, avem o populatie de 4,5 milioane (cat o mai fi ramas din ea), insa avem peste 40 de formatiuni politice. Suntem dispersati. Nu ne uneste un singur ideal. Fiecare trage in directia proprie si din aceasta cauza suntem vulnerabili, slabiti. Partidele pot fi impartite in partide pro romanesti, pro europene sau cei care vor ca Moldova sa fie independenta… ori cei care tind spre Est. Pe mine personal ma intereseaza partidele pro-romanesti. Sunt prea multe si asta ne impiedica sa tragem tara intr-o singura directie europeana.

VICTORIA NEDELCIUC:

Eu cred ca dispersarea politica si acel peisaj politic in primul rand se explica prin lipsa ori pseudoidentitatea pe care o are la momentul dat romanul basarabean. Astfel se explica faptul ca ei nu stiu care le este idealul politic si cred ca marea noastra capacitate in momentul acesta e sa recuperam lipsa identitatii si sa-i facem si pe cei din jur sa o constientizeze. Daca o sa reusim sa gasim mijloacele prin care sa facem asta vom fi geniali.

DENIS CURTEANU:

Eu cred ca acest mare numar de partide politice a fost si este creat artificial, dinafara, pentru a dezbina pe romanii din Basarabia.

E. GUZUN:

Daca ar fi sa enuntati o singura solutie pentru restabilirea adevarului istoric si asezarea relatiilor intre romanii de pe ambele maluri ale Prutului pe un fagas firesc… mai putin sentimental si mult mai pragmatic, care ar fi aceasta solutie?

DENIS CURTEANU:

Aderarea la NATO si UE este solutia cea mai potrivita pentru Republica Moldova.

VICTORIA NEDELCIUC:

Ramane esentiala criza identitara a romanilor basarabeni si bineinteles, integrarea in prezentul Europei ar fi esential… dar e nevoie de un efort urias.

ECATERINA URSU:

Si mai trebuie ca romanii de aici sa stie ca cei de dincolo de Prut sunt si ei… romani.

TUDOR COJOCARI:

Accentul ar trebui pus pe educatie si pe cresterea unor personalitati care ar putea fi motorul societatii in viitor. Aceasta ne-ar ajuta in mod real si nu demagogic sa ne integram in UE pe baza competentelor si nu a cuvintelor goale.

A consemnat Eugenia Guzun