Intr-un interviu pentru BBC, fostul sef al SIE, Catalin Harnagea, a spus ca ar putea fi gasite copiii ale dosarelor arse sau distruse in decembrie 1989, pe microfilm, cu condiţia ca acestea să nu fi fost păstrate în aceeaşi unitate cu dosarele care au fost arse. Interviul audio aici.
Cred ca in cercetarea imprejurarilor in care unele dosare au fost arse iar altele au disparut in zilele revolutiei trebuie luate in seama mai multe detalii care ne pot intregi puzzleul acestei afaceri. Si nu cred ca prea multe microfilme erau tinute in alta parte decat arhiva propriu-zisa. Dar oricum nimeni nu cerceteaza iar SIE tine cheia pe dosare. In primul rand o sursa oficiala din SIE mi-a confirmat anul acesta ca pana in februarie 1990 a fost haos la dosare. S-au distrus dar si s-au luat unele. Din ce spune inaltul oficial al SIE, continuatorul DIE-CIE, concluzia este ca timp de aproximativ doua luni s-a luat cam tot ce s-a vrut de acolo. Al doilea amanunt interesant si care priveste atat arhivele SRI, cat si cele ale SIE. In decembrie 1989, Securitatea a trecut in subordinea Armatei, unde ministrul era generalul Nicolae Militaru, cunoscut ca agent sovietic, mai precis la GRU-serviciul de securitate al Armatei de la Moscova. Iar la SIE sef a fost pus Mihai Caraman, un agent al Securitatii despre care s-a spus ca a lucrat si pentru KGB.
Intr-un cuvant, arhivele Securitatii au intrat in 22 decembrie in custodia a doi agenti sovietici. Militaru nu a stat mult in functie dar Caraman a fost pensionat abia in 1992 si acum este un mare colectionar de arta. Multe ar trebui sa stie despre afacere si Gelu Voican Voiculescu, care din partea guvernului lui Petre Roman, superviza serviciile secrete. Si nu se poate sa nu fii stiut foarte multe de vreme ce fosti sefi ai DIE-CIE, printre care generalul Nicolae Doicaru, erau consilierii sai. Un alt amanunt care cred ca este legat de perierea dosarelor. Mai multi sefi ai Securitatii, printre care si Doicaru, au murit suspect in 1990. Toti stiau secretele Securitatii.Iar alti sefi ai Securitatii au fost preluati de “noile” servicii de securitate.
Intr-un interviu pe care mi l-a acordat, generalul Ion Mihai Pacepa spunea:

“Guvernul si Parlamentul Romaniei post-Ceausescu au lasat arhivele Securitatii in mainile sefului SRI, Virgil Magureanu, si ale sefului SIE, Mihai Caraman, care mi-au fost subalterni in DIE. Ei au “sigilat” aceste arhive si au distrus apoi, in liniste, documentele ce incriminau politia politica pe care au servit-o.”

Este semnificativ si faptul că, în 1990, colonelul Victor Nănescu, care controla fondul valutar al Securitatii in vremea lui Pacepa, a devenit subit director adjunct al SIE cu rang de subsecretar de stat.
Evident multe dosare nu au fost arse. Sa ne reamintim ca in anii 90 se facea un trafic masiv cu dosare. Unii erau santajati, altii cumparati. Cam aceasta ar fi in mare soarta dosarelor. Cat priveste arhiva CIE-DIE lucrurile sunt un pic mai complicate. Spre deosebire de SRI, aceasta arhiva nu era una cu dosare personale, ci aceste dosare erau inregistrate in operatiuni. De exemplu, daca ar fi existat un dosar al preotilor securisti, toate dosarele ar fi trebuit sa fie in cateva operatiuni si microfilmele gasite in acest mod. Ar mai trebui spus ca circa 60 la suta din arhiva DIE-CIE “indosariata” in februarie 1990, dupa jaful de prin dosare, este in continuare la secret. Adica, agenti pastrati in continuare. Daca s-ar devoala aceste dosare cred ca vom avea de-a face cu un cutremur pe scena publica. Acolo sunt jurnalisti, preoti, pastori, diplomati, actori sau mari sportivi.Dar si multi politicieni. Intrebarea principala este cate din dosarele “pierdute” in decembrie 1989 si mai apoi au ajuns la Moscova via Caraman si Militaru? Si cand vor fi folosite? In Germania de Est, lucrurile au stat invers. Arhivele STASI au fost imediat sigilate si au luat drumul Washingtonului, unde au fost studiate ani intregi.