
Secretarul general al Guvernului basarabean este cercetat in Romania sub incidenta Legii Sigurantei Nationale
Ion Sturza este piesa de marca a gruparii Lucinschi, pregatita si protejata de ani intregi. Tovarasul sau apropiat, propulsat dupa instalarea la conducerea Executivului in postul similar celui de Secretar general al Guvernului, este un anume Vladimir Filat. Actualul ministru de Stat Vlad Filat, omul lui Sturza si Diacov, este un infractor de rasunet. Vladimir Filat, in calitatea sa de director general al Societatii Comerciale “Romold Trading SRL”, cu sediul la Iasi, a semnat cu “Tutun SA” (Combinatul de tutun din Chisinau), la 8 octombrie 1997, un “contract de distribuire exclusiva” pe teritoriul Romaniei a tuturor produselor de tutun ale combinatului. In timpul campaniei electorale parlamentare, datoriile firmei lui Filat fata de “Tutun SA” constituiau 1 milion 576 mii 501 lei moldovenesti. La sfarsitul anului 1998, datoriile firmei erau de 675 mii si, aflandu-se in functia de director general al Departamentului privatizarii si administrarii proprietatii de stat, Vladimir Filat isi continua afacerea. Filat, in calitatea sa de functionar de stat, a prejudiciat “Tutun SA”, intreprindere la care actionar majoritar este statul. De mentionat ca “Tutun SA” are datorii fata de Bugetul de Stat, la capitolul impozite, de aproape 70 milioane lei moldovenesti.
Flagrantul de la Iasi se ridica la peste sapte miliarde de lei
Pentru afacerea cu tigari “MT” coordonata de Vladimir Filat a fost intentat un dosar la Parchetul Iasi, trimis recent Parchetului Tribunalului Bucuresti. Potrivit rechizitoriului, Filat urmeaza sa fie trimis in judecata, dupa stabilirea intregii activitati infractionale, inclusiv sub incidenta Legii Sigurantei Nationale a Romaniei. Vladimir Filat a montat o adevarata retea infractionala si de influenta la diverse niveluri decizionale ale statului roman – Directia Generala a Vamilor, Ministerul Finantelor – pentru a aduce tigari “MT” de contrabanda. Organele Politiei judetului Iasi, impreuna cu ale altei institutii de control, au organizat, la 12 septembrie 1998, un flagrant prin care au fost capturate patru TIR-uri cu 1.852.400 pachete tigari MT de contrabanda, in valoare de 7.409.600.000 lei (romanesti).
SRI l-a filat pe Filat
Captura a fost posibila si datorita interventiei in acest caz a Serviciului Roman de Informatii, care a monitorizat, potrivit mandatului nr. 00492/1998 al Parchetului Curtii Supreme de Justitie, convorbirile telefonice ale lui Filat si a stabilit conexiunile cu autoritati si oameni de afaceri din Romania, precum si organizarea transportului ilegal, pus la punct cu toate detaliile de oficialul basarabean. Afacerea traficului de tigari a fost organizata, potrivit rechizitoriului, de Vladimir Filat, cetatean al Republicii Moldova, asociat la SC Romold Trading SRL Iasi, de Ionel Stan, directorul general al firmei, si de Cristian Burlacu, angajat ca declarant vamal la Romold Trading, care l-a cooptat in suita de falsuri si ilegalitati pe tatal sau, Gheorghe Burlacu, adjunct la Vama Iasi. De asemenea, activitatea a fost favorizata de Gheorghe Ududoiu, director in Ministerul Comertului, cel care a semnat ilegal aprobari pentru timbre de marcaje, desi astfel a incalcat atat atributiile pe care le avea, cat si legea. Romold Trading SRL Iasi a dobandit contractul international de distributie exclusiva nr. 56/8.10.1997, prin care a devenit distribuitor unic pentru Romania al produselor Combinatului de Tutun din Chisinau. Rechizitoriul probeaza relatia dintre Burlacu, Stan si Vladimir Filat cu factori de raspundere din Ministerul Comertului, relatie care apare intr-o discutie telefonica dintre Filat si Stan, directorul firmei sale, inregistrata de SRI si aflata ca proba la dosar. Cei doi sunt surprinsi intr-o discutie despre introducerea in tara a transportului ilegal de tigari, de care erau constienti ca se face cu incalcarea multor dispozitii legale in vigoare. Stan i-a raportat lui Filat ca s-a aranjat falsul si ca nimeni nu-i va mai deranja afacerile. Rechizitoriul mai noteaza ca, “din inregistrarile efectuate de catre SRI, rezulta in plus fata de celelalte probe administrate in cauza, faptul ca efectuarea acestui import nelegal a fost indelung elaborata de catre inculpati, invinuiti si Vladimir Filat”. De asemenea, au fost identificati numerosi oameni politici, oameni de afaceri si membri ai administratiei centrale a statului care au facut trafic de influenta in favoarea lui Filat sau care au actionat in favoarea lui.
La inceputul anului 1998 Curtea de Conturi a efectuat un control asupra activitatii economico-financiar e a Societatii pe actiuni Combinatul de Tutun din Chisinau. Comisia a descoperit implicarea in acest caz a lui Vladimir Filat (PD), ex-ministru de Stat, fost director al Departamentului Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat, care era in acelasi timp director general al Societatii Comerciale “Romold Trading” S.R.L. cu sediul la Iasi, Romania, si in aceasta ultima calitate a sa era partener de afaceri cu Mircea Ciubara, director al CTC-Tutun. De altfel, Vladimir Filat (PD) este si protagonistul unor dosare penale instrumentate in Romania pentru contrabanda cu tigari si evaziune fiscala.Chiar si dupa numirea in functia de director al Departamentului Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat, Vladimir Filat (PD), contrar legislatiei in vigoare, si-a continuat activitatea de om de afaceri. In conformitate cu clauza 5.1 a contractului, “Romold Trading” urma sa achite in avans pretul fiecarui transport. Aceste prevederi contractuale nu au fost respectate niciodata, la sfarsitul anului 1998 “Romold Trading” fiind dator Combinatului de tutun 657.017 lei (sau 107.867,5 dolari SUA). Aceste fapte sunt confirmate si de controlul efectuat la S.A. “Tutun-CTC” de catre Departamentul Control Financiar si Revizie al Ministerului Finantelor la solicitarea Comisiei de ancheta. Valoarea maxima a datoriilor firmei “Romold Trading” catre S.A. “Tutun-CTC” (1.576.501 lei) este inregistrata chiar in timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din martie 1998.
Fabrica de fermentare a tutunului din Orhei
La mijlocul lui iunie 1999 Comisia de ancheta a fost sesizata de catre Gheorghe Cotruta, director al acestei unitati economice, sezizarea in cauza fiind semnata de cca 100 de angajati ai acestei intreprinderi. Intreprinderea fusese transmisa in administrare fiduciara unei firme private, si anume SRL “Magura – Group”. Era vorba de una dintre cele 7 intreprinderi de fermentare a tutunului din Republica Moldova. Indicii economici din ultimii doi ani demonstrau ca fabrica mentionata era rentabila. In 1998 ea avea un beneficiu de 2 mil. 195 mii lei, cu un profit de un milion 268 mii lei, sau 1, 37 lei la fiecare actiune. In 1998 fabrica a transferat in buget 3 mil. 650 mii lei, din care impozit pe venit – 927 mii lei si dividende pe actiunile statului 250 mii lei.Valeriu Bulgari (om de casa al lui Lucinschi), ministru al Agriculturii si Industriei Prelucratoare, desi daduse asigurari conducerii fabricii ca intreprinderea va functiona in regim obisnuit a adresat Departamentului Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat (Vladimir Filat, PD), un demers privind transmiterea SA “Fabrica de fermentare a tutunului din Orhei” in administrarea fiduciara SRL “Magura-Group” . La 30 aprilie 1999 Departamentul Privatizarii, condus deja de Alexandru Oleinic a adoptat hotararea privind transmiterea acestei unitati in administrare fiduciara. Astfel SRL “Magura-Group” a obtinut dreptul sa micsoreze capitalul propriu al acesteia cu 20%, iar profitul pana la un leu pentru fiecare actiune (in 1998 acesta era de 1,37 lei). Dividendele proprietarului, adica ale statului, au fost stabilite la 30% din profit, statul detinand 97,7% din actiuni. Aceste prevederi cauzau mari prejudicii statului in calitatea lui de proprietar, afectand in mod direct si bugetul.
Legislatia interzicea predarea in administrare fiduciara a intreprinderilor incluse in programul de privatizare, asa cum este cazul si acestei fabrici.Dumitru Diacov a obstructionat inlaturarea acestei ilegalitati. Deloc intamplator in acest caz, ca si in cel al “CTC – Tutun”, in prim-plan apar aceleasi persoane: Valeriu Bulgari (Lucinschi), Vladimir Filat (PD) si Alexandru Oleinic (PD). Comisia de ancheta nu a reusit sa restabileasca legalitatea in cazul acelei unitati economice.
Comisia de ancheta a ajuns la concluzia ca atat cele 21 de avioane MIG-29 din dotarea Armatei Nationale, cat si cele 6 avioane de tipul TU 154B din patrimoniul Companiei Aeriene de Stat “Air Moldova” au fost comercializate cu incalcari grave ale legislatiei in vigoare. Mai mult, in ambele cazuri pretul avioanelor a fost stabilit in mod arbitrar, fara a se respecta procedura legala.
- Petru Lucinschi,
Presedintele Republicii Moldova. A autorizat comercializarea avioanelor militare MIG-29, incalcand Legea privind Programul de privatizare pentru anii 1997-1998;
- Ion Ciubuc (omul lui Lucinschi),
prim-ministru al Republicii Moldova. Fiind la curent cu tranzactia ce se pregatea pentru vanzarea avioanelor MIG-29 nu a intreprins nimic pentru a o orienta pe fagasul legalitatii.
- Valeriu Pasat (sprijinit de PD),
Ministrul Apararii. Principalul responsabil de comercializarea ilegala a avioanelor MIG-29, a semnat Acordul care prevede vanzarea celor 21 de avioane MIG-29, contrar prevederilor legii citate;
- Ion Sturza (PD),
viceprim-ministru, Ministrul Economiei si Reformelor. A sprijinit ideea privatizarii avioanelor TU 154B prin negocieri directe si a permis Departamentului Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat, subordonat dansului, sa efectueze operatiunea ilegala de comercializare a avioanelor respective;
- Vladimir Filat (PD),
directorul Departamentului Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat. Executantul principal al afacerii ilegale de vanzare a avioanelor TU 154B, vinovat si de faptul ca a semnat, in numele unei Comisii de negocieri inexistente, procesul verbal de preluare a setului din 6 avioane TU 154B;
- Nicolae Tabacaru (PD),
Ministrul Afacerilor Externe. A eliberat depline puteri ministrului Pasat pentru a semna in numele Republicii Moldova Acordul care prevede vanzarea celor 21 avioane MIG-29 cu incalcarea Legii privind Programul de privatizare pentru anii 1997-1998;
- Dumitru Motpan,
fostul Presedinte al Parlamentului. Fiind la curent cu tranzactia ce se pregatea de comercializare a avioanelor militare MIG-29 a tolerat derularea acesteia, contrar prevederilor legale;
- Grigore Bratunov,
fostul presedinte al comisiei parlamentare pentru securitatea statului si asigurarea ordinii publice. Fiind informat despre operatiunea de vanzare a avioanelor MIG-29 nu a luat masuri pentru a asigura adoptarea unei decizii legale de catre Parlament;
- Petru Ciobanu,
Director general al CAS “Air Moldova”. In calitatea sa de administrator al avioanelor din proprietatea statului, a initiat procedura ilegala de comercializare a avioanelor TU 154B prin negocieri directe;
- Zosim Bodiu,
fost viceministru al Privatizarii, actualmente vicedirector al Departamentului Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat. In calitate de membru al Comisiei de negocieri directe pentru comercializarea avioanelor TU 154B a contribuit la privatizarea ilegala a avioanelor din proprietatea statului;
- Zinaida Grafchin,
fost viceministru al Privatizarii, actualmente vicedirector al Departamentului Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat. A semnat Ordinul de creare a Comisiei de negocieri directe, ignorand etapele obligatorii ale privatizarii, stabilite de Legea mentionata;
- Constantin Lozovanu,
directorul Agentiei teritoriale de privatizare Chisinau. Contrar prevederilor legale si Ordinului Ministerului Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat nr. 03-05-1159 din 23.03.98, care punea estimarea si organizarea licitatiei in sarcina Agentiei teritoriale de privatizare Chisinau, a transmis setul format din 6 avioane TU 154B Comisiei de negocieri directe;
- Iurie Armasu,
fost director general al Administratiei de Stat a Aviatiei Civile. S-a impotrivit derularii unui contract de arenda cu compania “Air Balkan”, contract care, in opinia Comisiei de ancheta, era mai avantajos decat alte variante.Procuratura Generala si Curtea de Conturi, solicitate de Comisia de ancheta, au refuzat sa colaboreze iar Comisia de ancheta a propus grupurilor parlamentare ale CDM, condus de Mircea Snegur, si BpMDP, condus de Dimitru Diacov, sa retraga sprijinul politic demnitarilor mentionati care au fost inaintati de catre fractiunile respective pentru posturile pe care le detin. Liderii vizati nu au dat curs solicitarii respective.Fata de datele Comisiei de ancheta din acea perioada se adauga si noile date aparute in cursul lunii ianuarie 2001. In afacerea MIG-21 oficialitatile Republicii Moldova si-au insusit in beneficiu propriu toate cele 40 mil. USD cash, iar firma intermediara Virtual Defense International, cu sediul la Washington, a fost pagubita de 9 mil USD, contravaloarea comisonului. Firma care a mediat afacerea cu MIG-uri-le este formata din fosti oficiali ai CIA, FBI, Departamentul Apararii, Departamentul Comertului si Departamentul de Stat a Statelor Unite care au actionat in judecata Guvernul Republicii Moldova. Pana acum s-au prezentat la audieri fostul ministru al Justitiei , Ion Paduraru (PFD), si fostul ministru al Apararii Valeriu Pasat (favorit al lui Lucinschi), precum si alte oficialitati de rang mai mic. Petru Lucinschi era implicat direct in aceasta afacere, deoarece in perioada negocierilor un consilier al Presedintelui a cerut sa fie varsat intr-un cont bancar secret suma de 2 mil USD, dedusa din valoarea comisionului. La toate intalnirile cu oficialitatile statului a fost prezent si Boris Birstein, despre care se stie ca este in foarte stranse legaturi cu mafia Rusa.
3 noiembrie 1998. In sedinta Comisiei de ancheta a fost discutata problema avioanelor TU 154, una dintre afacerile cele mai scandaloase ale perioadei. Referitor la modul de comercializare a avioanelor TU 154B, Comisia de ancheta a scos in evidenta numeroase aspecte cu caracter infractional. Spre mijlocul anului 1997, conducerea Companiei Aeriene de Stat “Air Moldova”, analizand starea economico-financiar a a Companiei, precum si situatia creata pe piata transporturilor aeriene, a ajuns la concluzia ca este necesara innoirea parcului de aeronave. Se avea in vedere comercializarea aeronavelor bune de utilizat (de tipurile TU 134A – 2 unitati, TU 154B – 6 unitati si AN 26B – 3 unitati), achizitionarea unor avioane de tip mai mic (IAK 42), precum si a unor piese de schimb necesare pentru reparatia altor avioane din parcul Companiei “Air Moldova”. Problema parcului de avioane a fost adusa la cunostinta Administratiei de Stat a Aviatiei Civile, care a fost de acord cu solutiile propuse de conducerea Companiei.Pentru realizarea celor propuse, la 7 octombrie 1997 “Air Moldova” a incheiat cu firma “ARD-plus” SRL un Protocol de intentii, precum si un Acord privind activitatea economico-financiar a comuna. Aceste acte prevad vanzarea a 6 avioane TU 154 si a 2 avioane TU 134 catre Societatea pe actiuni de tip deschis “Aviazapciast” din Federatia Rusa, firma “ARD-plus” figurand in calitate de reprezentant al companiei rusesti. Chiar de la inceput, conducerea Companiei de Stat “Air Moldova” a optat pentru comercializarea avioanelor respective prin intermediul negocierilor directe cu “Aviazapciast” . In acest sens, Directorul general al “Air Moldova” Petru Ciobanu, prin scrisoarea nr. 03/50 din 12.01.98, solicita sprijinul Administratiei de Stat a Aviatiei Civile pentru organizarea negocierilor directe in vederea comercializarii avioanelor TU 154. Insa Legea privind Programul de privatizare pentru anii 1997-1998 (intrata in vigoare pe data de 11 septembrie 1997) permite comercializarea unor bunuri din patrimoniul statului prin negocieri directe doar in cazul unui singur cumparator si cu conditia ca patrimoniul care a fost scos anterior la licitatie sau concurs de cel putin doua ori (art. 16 (1) al Legii). Astfel, a avut loc deturnarea procesului de privatizare a avioanelor de la procedura prescrisa de legislatia in vigoare. Firma de audit KPMG Moldova SRL, contractata pentru a evalua costul avioanelor TU 154 si AN 26 din patrimoniul “Air Moldova”, a prezentat la 28 februarie 1998 Actul de evaluare a costului parcului de avioane. Conform acestuia, costul de piata a 6 avioane TU 154B din patrimoniul CAS “Air Moldova” se cuprinde in limitele a 640.000 – 790.000 dolari SUA.12 martie 1998. Petru Ciobanu adreseaza Ministerului Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat scrisoarea nr. 04/265 in care iarasi insista asupra negocierilor directe ca modalitate de comercializare a 6 avioane TU 154. Dand curs initiativei Companiei de Stat “Air Moldova”, Ministerul Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat, ca unic administrator a proprietatii statului, aproba comercializarea avioanelor in cauza prin licitatie, desemnand Agentia Teritoriala Chisinau in calitate de responsabil pentru operatiunea de estimare si pentru organizarea licitatiei.Prin ordinul nr. 35 din 27 martie 1998, semnat de Petru Ciobanu, este creata Comisia pentru vanzarea activelor neutilizate, in conformitate cu Regulamentul privind modul de privatizare a activelor neutilizate in procesul tehnologic al intreprinderilor, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 665 din 29.11.96. Comisia a intocmit Actul de evaluare a activelor neutilizate in procesul tehnologic al CAS “Air Moldova “. Conform acestui act, pretul initial de vanzare a 6 avioane TU 154, propus de Comisie, era de 4.465.000 lei (950.000 dolari SUA la cursul zilei). In continuare, Ministerul Privatizarii urma, in conformitate cu Regulamentul privind licitatiile cu strigare si negocierile directe (aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 1056 din 12.11.96), sa formeze o comisie de licitatie pentru comercializarea avioanelor respective. Insa la 21 aprilie 1998 prim-ministrul Ion Ciubuc (favorit al lui Lucinschi), prin dispozitia nr. 1405-505, dispune comercializarea avioanelor prin negocieri directe. In copia scrisorii se vede bine ca sintagma “Realizarea definitiva se va efectua dupa decizia Guvernului” a fost adaugata ulterior. In baza acesteia, Ministrul Privatizarii Iurie Badar (omul presedintelui Lucinschi) il desemneaza pe viceministrul Zosim Bodiu sa supravegheze tranzactia respectiva. Nici dupa formarea noului Guvern al ADR Ciubuc-2, procesul de comercializare a avioanelor nu a intrat pe fagasul legalitatii. De fapt, avioanele respective au fost vandute in doar cateva zile, dupa ce timp de mai bine de jumatate de an soarta lor a fost incerta. Astfel, pe data de 10 iunie 1998 viceprim-ministrul Ion Sturza (PD) expediaza prim-ministrului Ion Ciubuc scrisoarea nr. 34-1986 in care se pronunta in favoarea desfasurarii negocierilor directe, ignorand etapa obligatorie a cel putin doua licitatii. Foarte prompt, prin dispozitia nr. 1408-681 din 11.06.98, prim-ministrul Ion Ciubuc permite comercializarea avioanelor la preturile stabilite prin negocieri directe.A doua zi, pe data de 12 iunie 1998 setul format din 6 avioane TU 154 este transmis de la Agentia teritoriala Chisinau pentru privatizare la Comisia de negocieri directe. Procesul verbal privind transmiterea- preluarea setului este semnat si de catre Vladimir Filat (PD), director general al Departamentului Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat, care apare in actul respectiv ca presedinte al comisiei de negocieri directe. Este de retinut ca respectiva comisie de negocieri directe a fost formata prin Ordinul Ministerului Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat nr. 111 din 17 iunie 1998 (minister care era, de fapt, deja desfiintat ca urmare a modificarii structurii Guvernului). Reiese ca presedintele comisiei de negocieri directe Vladimir Filat semna procese verbale in numele acesteia cu cinci zile inainte de formarea respectivei comisii. Ordinul nr. 111, prin care a fost formata comisia de negocieri directe, ridica mai multe semne de intrebare. In componenta comisiei sunt incluse persoane din doua structuri care nu au coexistat nici o zi: Directorul general al Departamentul Privatizarii si viceministrul privatizarii. Mai mult decat atat, ordinul a fost semnat de Zinaida Grafchin, viceministru al privatizarii. Fiind interpelat in legatura cu Ordinul nr. 111, viceprim-ministrul Ion Sturza nu a dat un raspuns satisfacator. Nici Zosim Bodiu, ex-viceministru al privatizarii, ulterior vicedirector al Departamentului Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat, fiind intrebat despre acest ordin in sedinta Comisiei de ancheta, nu a lamurit neclaritatile aparute.Aceasta Comisie de negocieri directe a activat doar o singura zi. Pe data de 18 iunie 1998 (a doua zi dupa formarea comisiei) Serghei Leontiev, reprezentantul Societatii pe actiuni “Aviazapciast” din Federatia Rusa, a depus cererea pentru participare la negocieri directe, negocieri care au avut loc in aceeasi zi de 18 iunie 1998. In urma acestor negocieri a fost intocmit procesul-verbal nr. 2, conform caruia pretul initial al lotului era de 950.000 dolari SUA, iar pretul final a fost stabilit la suma de 1.110.000 dolari SUA. Persoane din componenta comisiei de negocieri au declarat in sedinta Comisiei de ancheta ca cifra de 1.110.000 dolari SUA a fost propusa de Vladimir Filat, presedintele comisiei de comercializare a avioanelor si acceptata de membrii comisiei.Pe data de 14 iulie 1998 a fost semnat Contractul nr. 44 intre Compania Aeriana de Stat “Air Moldova” si Societatea pe actiuni “Aviazapciast” . Conform clauzelor acestui contract, Societatea pe actiuni “Aviazapciast” cumpara de la “Air Moldova” 6 avioane TU 154 la pretul total de 1.110.000 dolari SUA. Pe parcursul examinarii acestui caz, Comisia de ancheta a solicitat concursul unor organe de stat. Astfel, in demersul.Comisiei catre ministrul Securitatii Nationale Tudor Botnaru, acesta a fost rugat sa clarifice daca avionul TU 154 cu numarul de bord 85332, vandut companiei “Aviazapciast” , a fost revandut ulterior Detasamentului aviatiei civile din orasul Djambul, Kazahstan, care la randul sau a dat aeronava in arenda unei firme dintr-o tara araba.Ministrul Tudor Botnaru in raspunsul sau afirma ca unul din cele sase avioane marca TU154, nr. de bord 95324, a fost revandut de catre “Aviazapciast” companiei “Crilia Taraza” din orasul Taraz, Kazahstan, iar cazul privind implicarea lui Iurie Armas la fondarea acestei companii se cerceteaza. Pe numele Prim-ministrului Ion Ciubuc au fost expediate scrisorile nr. 1/2 – 50 din 16 octombrie 1998 si nr. 363 din 21 octombrie 1998 etc. Din raspunsurile parvenite, reiese ca vinovati sunt Administratia de Stat a aviatiei Civile, Compania de Stat “AIR Moldova”, Ministerul Privatizarii, Administrarii de Stat si Ministerul Economiei si Reformelor. Nici un functionar al acestor institutii n-a fost pedepsit.
http://www.ziua.ro/mail.php?id=25378&data=1999-05-23
__._,_.___










martie 1, 2008 la 3:54 pm
Buun. Si ce ne ramane noua de facut in privinta ciocoilor astora? (daca aceasta investigatie este veridica, desigur).
martie 1, 2008 la 5:17 pm
Divide and Conquer
martie 1, 2008 la 6:53 pm
Daca si Filat a fost in aceeasi barca cu Pasat si altii, de ce atunci Cioronin nu la aruncat/ sau acum nu-l arunca din barca in lac si pe el, cum a facut cu Pasat?
Aha, stai ca incep sa inteleg.
De asta a si votat filat in aprilie 2005 pentru “Marele maldavan”, pe semne ca era santajat. Dupa mine mi se pare ca acest joc continua. Daca pina in toamna nu va fi discreditat, inseamna ca se subordoneaza LUI. si cel mai probabil, scenariul din 2005 se va repeta.
Intrebare: Pe cine oare sa alegem in 2009? PL nu are echipa prea buna in afara de citiva, in restul partidelor nu am incredere. Ce jalnic va fi dupa alegerile de la anu. Off doamne cei de facut?
martie 2, 2008 la 1:31 pm
intr-adevar, cam asta se intampla in RM. exista SIS-ul care strange informatii despre toti absoulut care au vreo treaba cu politica sau cu afacerile, le cauta greselile (suntem cu totii oameni, nu?), dupa care le raporteaza sefului Voronin. Toate bune pan aici, numai ca acesta, in loc sa dispuna pedepsirea vinovatilor, ii santajeaza si ii “converteste” (nu ca acestia ar fi chiar in opozitie…).
de asemenea, ma ingrijorez si eu referitor la alegerile iminente.
PL nu are oameni, PPCD a calcat destul in strachini pentru a fi crezuti, AMN (il are pe Urecheanu, ce sa mai vorbim?), PD e cu Serebrean si Diacov care a fost corespondent TAS inainte de revolutie la Bucuresti (aka KGB-ist), si ne ramane PCRM-ul reformat eventual cu Lupu ca reprezentant si Stepaniuc-ideolog in continuare.